CITEŞTE ŞI

Agricultură

Seceta amenință recoltele agricole, dar și finanțarea fermierilor

Autor: |

Agricultura are nevoie de irigaţii pentru a evita efectele negative ale condiţiilor meteo ce se anunţă în acest an, dar finanţarea pentru sistemele de irigaţii se găseşte foarte greu.

Agricultura este un sector economic care poate urca semnificativ produsul intern brut, atunci când avem un an bun pentru culturi, sau poate influenţa negativ atunci când seceta împiedică. Este jenant ca agricultura să fie atât de meteo-dependentă, însă situţia nu se va schimba foarte uşor. „Acum se anunţă secetă pentru tot continentul, dar ţara noastră are probleme oricum ar fi“, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară. „Dacă plouă, din cauza defrişărilor, o mare parte din terenurile agricole sunt distruse. Dacă însă este secetă, ajungem în aceeaşi situaţie, culturile agricole fiind compromise în mare măsură din lipsa sistemelor de irigaţii. Oricum, în acest moment, culturile sunt întârziate cu trei săptămâni din cauza timpului rece  din primăvară, iar recolta va fi şi anul acesta slabă“, adaugă el.  Pare ciudat să ne temem de secetă când plouă în majoritatea zonelor din ţară, însă pericolul probabil există. Un lucru bun pentru piaţa internaţională a alimentelor este reluarea exporturilor de cereale de către Rusia, care recent a ridicat interdicţia impusă anul trecut (din cauza secetei şi a incendiilor). Dar pentru a se proteja de secetă, fermierii au nevoie de irigaţii, adică de investiţii în sistemele necesare. Evident, au nevoie şi de finanţare. Mai multe garanţii pentru finanţare Valoarea creditelor acordate agricultorilor anul trecut s-a ridicat la aproximativ 1,2 miliarde euro. Din această sumă, jumătate o reprezintă creditele acordate fermierilor şi  IMM-urilor din domeniul agricol, iar restul marilor investitori. Cele două fonduri de garantare (Fondul pentru Garantarea Creditului Rural şi Fondul pentru IMM) au acordat garanţii pentru credite în valoare de 1,7 miliarde lei, restul de până la 2,5 miliarde lei fiind credite acordate cu cesiune în favoarea băncii a subvenţiilor primite de fermieri. „Astfel, circa 600 milioane euro au fost credite acordate investitorilor mici şi mijlocii, iar creditele accesate de marii investitori în agricultură au dublat suma, ajungându-se ca, în 2010, valoarea împrumuturilor pentru dezvoltarea agriculturii să se ridice la 1,2 miliarde euro“, au spus surse din piaţa bancară. Spectrul unui an secetos, adică dificil pentru agricultori, ridică probleme şi în ceea ce priveşte finanţarea, fiind cerute şi mai multe garanţii. „Dobânzile aplicate şi condiţiile impuse fac băncile de temut pentru fermieri. Cu atâtea garanţii solicitate, este greu de obţinut un credit, iar situaţia nu pare a se remedia“, a spus Dragoş Frumosu. Principalele bănci care au oferte de creditare a agricultorilor sunt CEC, Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR şi BRD. Anul trecut, Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat garanţii pentru împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde lei, 80% reprezentând sprijin pentru investiţii, iar restul pentru activitatea de producţie. Irigaţiile sunt decisive, dar inexistente „România are cel mai mare număr de ferme agricole din UE, adică 3,9 milioane, faţă de 2,4 milioane în Polonia, 1,7 milioane în Italia, un milion în Spania şi 0,5 milioane în Franţa. Problema este că suprafaţa agricolă medie a unei ferme din România este de trei hectare, faţă de şase în Polnia şi 52 în Franţa“, spune Dominic Bruynseels, CEO al BCR, care explică astfel una dintre principalele cauze ale ineficienţei agricole autohtone. Și cu cât este mai mică ferma, cu atât îi va fi mai greu să acceseze un credit bancar. Printre alternativele pe care agricultorii le au se numără şi contractele cu distribuitorii de cereale. Un exemplu este cel de la Cargill, care are, în prezent, o capacitate de depozitare de 0,5 milioane tone prin reţeaua de 18 silozuri deţinute. Compania, care oferă şi produse, şi servicii agricole fermierilor, are circa 500 de parteneri (ferme) pe zona de inputuri (îngrăşăminte, pesticide, echpamente, instalaţii de irigaţie etc.) şi peste 1.500 de parteneri comerciali, de la care cumpără recoltele. Modelul este cel al furnizării de inputuri pentru care plata se poate face în natură în momentul recoltării. „În România, randamentul la hectar este influenţat decisiv de irigaţii“, spune Martin Schuldt, country manager al Cargill România. Din păcate, crearea unui sistem de irigaţii se loveşte de aceeaşi problemă a fărâmiţării terenurilor agricole, investiţia în irigaţii fiind, de cele mai multe ori, peste posibilităţile financiare ale unui mic fermier. Deocamdată, datele oferite de agricultori indică recolte la cereale mai reduse decât cele de anul trecut (23% la secară, 22% la rapiţă, 7,6% la oleaginoase). Producţia mai mică se traduce prin pierderi şi prin scumpiri.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.