Lipsa de predictibilitate în plan fiscal și măsurile contradictorii asumate la nivel guvernamental conduc către un prognostic general rezervat pentru evoluția industriei IT în 2018, iar perspectivele pe termen mediu și lung sunt serios afectate. De asemenea, modificările fiscale aplicabile într-un termen foarte scurt influențează negativ și oportunitățile de dezvoltare a industriei locale, spun oficialii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii. Potrivit estimărilor asociaţiei, anul acesta, cei peste 35.000 de angajați pot pierde lunar o sumă de trei milioane euro ca urmare a modificării legislației privind taxarea salariilor.

Un alt semnal de alarmă este că anul acesta nu se va repeta creșterea solidă de 15% a cifrei de afaceri a întregului sector înregistrată anul. 

 În ceea ce priveşte modificările din Codul fiscal, Cristian Popescu, şeful SAP România, a declarat că urmărește cu atenţie finalizarea cadrului legislativ. „Analizăm, nu am luat nicio decizie, dar are un impact sever în buget. Trebuie să ne uităm la ambele perspective să ne ţinem angajaţii motivaţi și să avem grijă ca locaţia din România să rămână competitivă. Impactul în buget este imens, vorbim de şase cifre în euro“. Centrul SAP din România a devenit în ultimii trei ani cel mai important centru de consultanţă al SAP din Europa. „Guvernul ar trebui să se concentreze şi să ofere suport acestei industrii. În Turcia există subvenţii pentru firmele de IT. Spre exemplu, dacă o companie este localizată într-un parc tehnologic, aceasta nu plăteşte taxe timp de 10 ani. De asemenea, angajaţii nu plătesc taxe. Acest lucru ajută companiile să se dezvolte. Logo beneficiază de aceste lucruri“, spune şi Onder Eren, CEO-ul TotalSoft, companie din România achiziţionată anul trecut de turcii de la Logo.  

Lipsește predictibilitatea

Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare magazin online din regiune, acuză lipsa de predictibilitate. „Noi construim planuri pe termen lung. Naspers a investit 100 milioane pentru dezvoltare. Noi facem nişte estimări, dar avem nevoie de predictibilitate pentru a le atinge“, spune Iulian Stanciu. De asemenea, acesta a atras atenţia că salariile din România sunt încă mici, iar dacă nu vor creşte oamenii vor pleca.  „Aceştia preferă să muncească în străinătate pentru că acolo sunt salarii de 1.600-1.800 euro. În România, sunt de 400 euro. Noi plătim dublu pentru lucrătorii din depozit în Polonia“, a precizat Stanciu. Omul de afaceri român spune că magazinul online a crescut cât s-a putut, iar pentru a creşte în continuare este nevoie şi de implicare din partea guvernului pentru a digitaliza ţara.  „Nu avem cum să vindem produse unor oameni care nu au internet. Toată România trebuie să fie digitalizată“, a spus Stanciu. 
Legat de extinderea internetului, autorităţile estimează că proiectul Ro-Net ar urma să fie finalizat la jumătatea acestui an. Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localităţi identificate ca „zone albe“, iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice. Pe lângă Ro-Net, Ministerul Comunicaţiilor mai are un proiect dedicat dezvoltării reţelei de telecomunicaţii, de care pot beneficia peste 180.000 de gospodării aflate în zone din România care nu au acces la internet în bandă largă. De asemenea, Orange, Vodafone şi Telekom, au finalizat, anul trecut, acoperirea cu internet a 672 de localităţi greu accesibile. 

 

Licitaţia 5G

La capitolul telecomunicaţii, anul acesta am putea asista la or­ga­nizarea licitaţiei 5G.  Sorin Grin­­deanu a declarat la prima apariţie publică în calitate de președinte ANCOM că anul acesta ar putea fi lansată licitația pentru frecvențele 5G, însă mai întâi trebuie îndeplinite niște criterii, care nu țin neapărat doar de România, ci de politicile internaționale. „Ținta noastră este să fim foarte bine pregătiţi şi să dăm drumul la această licitaţie“, a declarat Grindeanu, cu mențiunea că licitaţia trebuie să fie făcută în momentul oportun pentru a aduce bani statului român. „Dacă o faci prea repede nu e bine, dacă o faci prea târziu, iar nu e bine. Trebuie găsit acel moment potrivit astfel încât utilizarea acestor frecvenţe să aducă statului un venit consistent aşa cum a fost la 4G“, a adăugat Grideanu. În urmă cu șase ani, licitația pentru 4G a adus statului român 682 milioane de euro. 

Dacă șeful ANCOM este optimist în ceea ce privește organizarea licitației anul acesta, mari jucători din domeniu spun că mai devreme de 2019 acest lucru nu va fi posibil. 

Obiecte inteligente

În privinţa predicţiilor, cercetătorii de la Institute for the Future estimează că anul acesta vom face pași uriași în direcția încorporării de informații accesibile aproape instantaneu în orașele, organizațiile, casele și vehiculele dotate cu tehnologia IoT (Internet of Things). Vom avea în curând 100 de miliarde de dispozitive interconectate. Cantitatea uriașă de date astfel combinate și puterea de procesare împreună cu puterea inteligenței artificiale vor face ca mașinile să gestioneze mai bine resursele fizice și umane. Vom deveni „piloți digitali“ ai tehnologiei și mediilor care ne înconjoară. Tehnologia va funcționa ca o extensie a persoanei noastre. Toate obiectele vor deveni inteligente și ne vor permite să avem vieți mai inteligente. De asemenea, realitatea augmentată va deveni principalul mod de a crește la maximum eficiența umană.

O nouă taxă

 

Primăvara acestui an va aduce și prima taxă pentru domeniile „.ro“. Încă din vara ICI Bucureşti a anunțat că pentru serviciul de mentenanță anuală în cazul acestor domenii se va percepe o taxă anuală de 6 euro fără TVA. Deţinătorii (registranţii) de domenii „.ro“ vor putea să achite contravaloarea serviciului de mentenanţă pentru perioada dorită de minimum un an şi maximum 10 ani. Oficialii ICI au spus că valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene din domeniu, ajustată la veniturile şi la puterea de cumpărare a românilor. Tariful se aplică începând cu 1 martie anul curent.

În ceea ce priveşte 5G, cred că anul 2019 sau chiar 2020 este un termen fezabil de implementare fizică. Înainte 

de 2019 nu va fi posibil. Liudmila Climoc, CEO, Orange

Acest articol fost publicat în primul număr al revistei Capital , 8-14 ianuarie 2018