"Guvernul iar este surprins că a venit seceta. Nu ştiu de ce este surprins, dar de fiecare dată este acelaşi lucru. Probabil să aşteptăm ca la toamnă să fie surprins că vin inundaţiile. Nu ar trebui să fie surprins că vine seceta pentru că din luna iunie agricultorii tot trag semnale de alarmă că au văzut din teren. Prognozele duceau către ideea că trebuie să vină şi seceta şi este posibil să vină şi la anul. Asociaţiile producătorilor au transmis semnale", a afirmat Săpunaru, marţi, într-o conferinţă de presă.

El a susţinut că sistemul de irigaţii "lipseşte cu desăvârşire" şi că în prezent sunt irigate 140.000 de hectare de teren.

"ANIF-ul nu este în stare să facă umplerile pe canalele magistrale şi dl ministru se ascunde, ne spune că o să plătească ceva, că vom face la final o analiză. (…) Trebuie să facem irigaţii ca să însămânţăm culturile noi. (…) Organizăm o dezbatere la Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor. Săptămâna viitoare am întrunită Comisia pentru agricultură şi voi chema tot ce înseamnă asociaţii reprezentative din agricultură, voi chema ministerul", a adăugat liberalul.

Nici Săpunaru a precizat că şedinţa Comisiei de agricultură va avea loc marţea viitoare, la ora 10,00.

PNL consideră, potrivit Dianei Pavelescu – prim-vicepreşedinte al PNL Sibiu şi secretar general al comisiei pentru agricultură a liberalilor -, că o soluţie pentru combaterea efectelor secetei este realizarea în sistem de urgenţă a unei evaluări estimative a pagubelor produse de secetă, iar în urma acestei evaluări să fie achitată fiecărui agricultor o sumă fixă drept avans, direct sau prin adeverinţe emise de APIA, în baza cărora să se poată contracta împrumuturi la bănci.

"La finalul perioadei de recoltare, în urma unei evaluări, să fie achitate sumele integral pentru despăgubiri", a adăugat Pavelescu, în aceeaşi conferinţă de presă. Ea a subliniat că ar trebui pusă la punct o strategie naţională privind sistemul de irigaţii.

Comisia Europeană doreşte să mobilizeze, în total, prin investiţii publice şi private, circa 315 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport şi în sectorul energetic. AGERPRES