"Principala sursă a inechităţilor în sănătate şi asistenţă socială este Legea salarizării, iar vinovaţi sunt cei care au construit-o şi au votat-o, cu toate limitările şi omisiunile ei. De aceea, facem apel la toţi politicienii – fie aflaţi la putere, fie în opoziţie: Veniţi cu soluţii pentru a stopa degringolada din sistem; nu cu acuze, nu cu manipulări! Nu transformaţi sistemul de sănătate şi asistenţă socială în câmp de confruntare a orgoliilor politice", spun reprezentanţii Sanitas. 

De asemenea, liderii federaţiei susţin că "politicul" nu este dispus să accepte mitingul şi greva anunţate de Sanitas şi le cere membrilor săi să nu-l lase să afecteze programul de proteste. 

"Federaţia Sanitas şi-a hotărât programul de proteste din perioada următoare, ca răspuns la neputinţa / lipsa de voinţă a factorilor politici de a găsi soluţii reale şi echitabile la discriminările salariale pe care tot ei le-au provocat în sistemul de sănătate şi asistenţă socială! Evident că politicul nu este dispus să accepte desfăşurarea mitingului şi a grevei Sanitas, astfel că va încerca să folosească orice mijloc pentru a transfera vinovăţia asupra sindicatelor şi pentru minimaliza reacţiile voastre. Vă solicităm insistent să nu-i lăsaţi să afecteze desfăşurarea programului de proteste! Nu acceptaţi nici informaţiile false, nici acuzele, nici dezbinarea, nici infiltrarea propagandiştilor politici! Vă rugăm să fiţi sceptici în ceea ce priveşte tot eşichierul politic: puterea doreşte să ne împiedice să ieşim în stradă, opoziţia ar dori să confişte acţiunile noastre şi să le folosească în propria luptă cu cei aflaţi la guvernare! Nu-i lăsaţi să vă învrăjbească şi să arunce cu noroi în tot ce înseamnă angajaţii din sănătate şi asistenţă socială!", se spune în postarea de pe Facebook. 

Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a decis joi calendarul de proteste. Acesta prevede organizarea unui miting în Bucureşti pe 26 aprilie, o grevă de avertisment pe 7 mai, între orele 9:00-11:00, şi Grevă generală în sistemul de sănătate şi asistenţă socială pe 11 mai. Vineri ar trebui să fie definitivate şi centralizate listele de semnături pentru declanşarea grevei generale. 

"Toţi reprezentanţii organizaţiilor judeţene au arătat care sunt deficienţele aplicării legii salarizării în unităţile sanitare şi de asistenţă socială din teritoriu. Conform datelor salariale colectate până acum de la membrii de sindicat, există două categorii de angajaţi (medici şi asistenţi medicali) al căror salariu a crescut, în proporţii diferite, însă există cel puţin şapte categorii profesionale care pierd din venitul salarial lunar sume care ajung până la 1.300 lei. Discriminările generate de noul sistem de salarizare, precum şi promisiunile guvernanţilor de a acoperi pierderile salariale – promisiuni făcute şi neonorate, au condus la decizia de a radicaliza formele de protest ale Sanitas", se menţionează într-un comunicat al federaţiei. 

Principalele revendicări ale Federaţiei Sanitas sunt: modificarea legii salarizării, în sensul eliminării plafonului de 30% pe ordonator principal de credite, care limitează acordarea sporurilor din noul Regulament; creşteri salariale pentru tot personalul din sănătate şi asistenţă socială; negocierea şi semnarea Contractelor colective de muncă la nivelul celor două sectoare de activitate. 

Miercuri, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a scris pe pagina sa de Facebook, că regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit şi că Legea salarizării nu se modifică. 

"Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmplă, din păcate, în continuare, în foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar în alte cazuri scade de la 1.500 la 1.300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta, pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor", a scris Olguţa Vasilescu. 

Potrivit acesteia, plafonarea la 30% a sporurilor, care exista şi în vechea lege, dar nu s-a aplicat, a fost decisă în contextul în care cheltuielile de salarizare în Sănătate creşteau lunar cu 100 de milioane de lei şi, în cazul unor spitale din Bucureşti, s-a constatat că secretara avea spor mai mare decât doctorul. 

"Prin Legea salarizării s-a instituit ca sporurile să nu depăşească 30% din total cheltuieli salariale pe ordonator principal de credite, pe motiv că nu e normal ca sporurile să depăşească salariile de bază. Principiul nu este nou, a existat şi în vechea lege a salarizării, dar nu s-a respectat aproape niciodată, ba dimpotrivă, indiferent de secţia unde se aplicau sporuri, acestea erau date la maximum, fie că era vorba de medici, îngrijitoare sau personal care nu intra în contact cu bolnavul. Am putut descoperi, după ce am solicitat cheltuielile cu salarizarea de la opt spitale din Bucureşti, că, de exemplu, secretara avea spor mai mare decât doctorul. Se mergea, în cazul ei, cu spor maxim, ca şi în cazul medicului, dar i se mai adăuga un spor de calculator de 15%. Evident că astfel de lucruri nu mai puteau fi tolerate, mai ales că ele au făcut ca totalul cheltuielilor de salarizare din Sănătate să devină imposibil de estimat de către Ministerul de Finanţe şi că, lunar, creşteau cu 100 de milioane de lei. În aceste condiţii Ministerul Finanţelor Publice a solicitat un text de lege clar şi aplicabil, care să permită calcule cât mai exacte, cu atât mai mult cu cât ştiţi că, de la o lună la alta, cheltuielile din Sănătate sunt diferite, în funcţie de numărul de gărzi, de asigurarea continuităţii etc. S-a luat decizia ca procentul sporurilor să rămână exact ca în vechea lege unde era suficient de acoperitor pentru ceea ce îşi dorea Ministerul Finanţelor, dar care nu s-a aplicat ca urmare a unor derogări făcute anual de la acest text, iar Ministerul Sănătăţii a intrat la negocieri cu sindicatele pentru elaborarea Regulamentului de sporuri", a explicat ministrul Muncii. 

Olguţa Vasilescu a mai menţionat că, din cauza constrângerilor financiare, sistemul va putea să echilibreze abia peste 4 ani, când Legea salarizării se va aplica efectiv. 

"Ne-am asumat această lege despre care am spus ca încă nu este una perfectă fiindcă abia în 2022 se va aplica efectiv, când toţi vor fi salarizaţi conform grilelor prevăzute în anexe, că este nevoie de o perioadă de echilibrare a sistemului, care, din cauza constrângerilor financiare, va putea să se echilibreze abia peste patru ani. Dar… nu trebuie să uităm că sunt creşteri semnificative, anuale, pentru întreg sistemul bugetar, aşa cum au fost şi în 2017. Dacă ar fi fost o lege simplă, ar fi făcut-o alţii până acum, însă cei care au avut curiozitatea să privească atent deficienţele sistemului nu şi-au asumat nicio modificare, realizând că vor exista nemulţumiri, pentru că este imposibil să nu afectezi măcar 3% dintre salariaţi. Ca să concluzionez, regulamentul de sporuri trebuie revizuit, Legea salarizării nu se modifică! Dacă legea va fi abrogată, aşa cum promite Orban că va face în prima zi de preluare a guvernării, cei care vor plânge după ea vor fi mai mulţi decât cei care o contestă acum", a mai spus oficialul de la Muncă. AGERPRES