Atunci când vorbim despre un sistem de sănătate sănătos, trebuie să ne concentrăm asupra a două direcții: componenta socială și componenta economică. Statisticile spun că există o corelație între degradarea stării de sănătate în România și consecințele economice. Indicatorul DALY (disability adjusted life-year) – ce măsoară numărul de ani de viață pierduți prin dizabilitate – este cu 50% mai mare în România decât media europeană (sursa: Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, 2012). Acest lucru înseamnă că economia românească pierde, pe termen mediu și lung, ca urmare a stării de sănătate precare a populației. Dacă s-ar îmbunătăți starea de sănătate a populației, ar crește producția economică, rezultat generat de creșterea participării forței de muncă și a productivității.
Noi – industria farmaceutică producătoare de medicamente originale – reprezentăm o parte semnificativă din mediul de afaceri românesc, ceea ce înseamnă că vorbim în calitate de contribuabili la sistemul de taxe și impozite, de angajatori, de creditori și finanțatori ai sistemului. S-a acreditat ideea că industria farmaceutică are interese strict comerciale, mai ales în contextul dezbaterilor legate de actualizarea listei de medicamente compensate. Din cauza acestei prejudecăți, am devenit suspecți, iar discursul nostru este etichetat de unii formatori de opinie ca fiind 100% interesat de business. Doar că noi nu suntem doar vânzatori de medicamente, noi furnizăm servicii de sănătate, suntem cercetători care am venit în România cu roadele muncii noastre de cercetare, cu experiența și expertiza noastră, pe care dorim să le punem la dispoziția autorităților române și de pe urma cărora să beneficieze oamenii acestei țări. Așa este: suntem companii private care ne desfășurăm activitatea și în România. Ne finanțăm din surse proprii dezvoltarea și activitatea de cercetare, de care de-a lungul timpului au beneficiat direct milioane de oameni – prin medicamentele care au permis ca unele boli să fie eradicate, iar altele au devenit vindecabile.
Am venit aici și pentru a oferi românilor șansa la o viață mai bună, prin terapiile pe care le-am descoperit și care și-au dovedit eficiența în alte state europene, așa încât cetățenii acestei țări să simtă că sunt și ei cetățeni europeni. Considerăm că implementarea listei de medicamente gratuite și compensate, atât de așteptată de pacienți, va fi o situație «win-win» (pentru pacienți, statul român și producători), care va dovedi responsabilitatea comună – a noastră și a decidenților – față de comunitate. Cum se pot îmbunătăți lucrurile? Prin curajul de a face o schimbare și de a implementa măsuri deopotrivă benefice românilor și mediului de afaceri. Este greu de anticipat care va fi evoluția sistemului în general, dacă nu ne întoarcem la valorile care stau la fundamentul unei societăți democratice și la baza unui mediu de afaceri sănătos: transparență, predictibilitate, dialog și consultare cu reprezentanții societății civile și ai mediului de afaceri. Doar în felul acesta vom ajunge să construim ÎMPREUNĂ un sistem sustenabil și durabil de sănătate publică, și vom contribui cu adevărat la îmbunătățirea stării de sănătate a românilor.
Călin Gălășeanu,
președinte ARPIM
