Astfel, dacă una dintre cele 10 măsuri pe care Roubini le-a enumerat pentru ca Europa să iasă din criza datoriilor era recapitalizarea urgrentă a băncilor, Soros spune că băncile nu ar trebui recapitalizate, ci mai degrabă statele să garanteze pentru ele.

Este interesant că Soros vine cu o opinie împotriva recapitalizării, la puţin timp după ce preşedintele Comisiei Europene a transmis un mesaj de alarmă în care spunea clar că băncile europene trebuie recapitalizate urgent pentru a opri extinderea crizei datoriilor care a luat o amploare sistemică şi ameninţă să destabilizeze economia mondială.

Nici nemţii nu vor recapitalizare

Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania şi una dintre cele mai mari din lume, va face tot ceea ce poate pentru a evita o recapitalizare forţată, a declarat joi directorul său general Josef Ackermann, adăugând că Deutsche Bank are suficiente fonduri proprii pentru a se pregăti pentru criză.

Nu capitalul băncilor este problema ci mai degrabă faptul că obligaţiunile guvernamentale şi-au pierdut statutul de active fără riscuri’, a declarat Josef Ackermann la o conferinţă organizată la Berlin.
FMI: "Băncile au nevoie de 200 de miliarde de euro"
Europa are nevoie de o sumă cuprinsă între 100 şi 200 miliarde de euro pentru a-şi recapitaliza băncile şi a recâştiga încrederea investitorilor, iar planul ar trebui derulat la nivelul întregului continent, a declarat miercuri directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internaţional, Antonio Borges.

‘Vorbim de o cifră cuprinsă între 100 şi 200 de miliarde de euro, care în opinia noastră este foarte mică în comparaţie cu pieţele de capital europene şi comparativ cu resursele noului EFSF’, a declarat Borges referindu-se la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).

De asemenea, Antonio Borges a subliniat că FMI va participa cu siguranţă la cel de-al doilea pachet de slavare a Greciei, dacă Fondul va fi mulţumit de dorinţa Greciei de a-şi soluţiona problemele cu datoriile. ‘Dacă va exista un al doilea program pentru Grecia, aşa cum se preconizează, cred că FMI va participa cu siguranţă, cu condiţia să rămână convins că Grecia este pe calea cea bună, că pot fi introduse politici adecvate şi că datoria poate deveni sustenabilă’, a declarat Antonio Borges.

Separat, Fondul Monetar Internaţional a cerut zonei euro să găsească o soluţie la criza datoriilor fără a afecta relansarea. ‘Dorinţa de a atinge ţintele în materie de deficit nu trebuie să se facă cu riscul unei contracţii la scară largă a activităţii economice’, se arată într-un raport al FMI publicat miercuri la Bruxelles. În acest context, FMI consideră că cel de al doilea plan de salvare a Greciei ar trebui revizuit pe fondul unei evoluţii sub aşteptări a economiei şi a ritmului lent de implementare a reformelor.