Faptul că Elveţia a eliminat, de la 1 iunie, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, a produs un mare interes, pentru că astfel şi-a deschis porţile ţara cu cele mai mari salarii din Europa.

Salariul mediu lunar brut în Ţara Cantoanelor depăşeşte 6.200 franci elveţieni (5.700 euro), cel net situându-se în jur de 4.000 euro, de 10 ori mai mare decât cel din România.

Elveţienii au fost chemaţi recent să se pronunţe, în cadrul unui referendum, asupra unei iniţiative privind "introducerea unui venit de bază necondiţionat", care va înlocui diferite forme de asistenţă socială. Iniţiatorii nu au precizat în mod exact care va fi suma acordată gratuit fiecărui cetăţean, dar au lăsat să se înţeleagă că va fi vorba de o sumă de 2.500 de franci (2.500 de dolari) pe lună pentru un adult şi un sfert din această sumă pentru un minor. Referendumul a căzut însă.

Conform datelor Eurostat, Elveţia are cea mai mare pondere a salariilor în Produsul Intern Brut (59,4%), iar România – cea mai mică (32,3%). La acest capitol, pe locul penultim se clasează Grecia cu 33,5%, iar vecina Bulgaria ne depăşeşte cu 8 puncte procentuale (are 40,8%).

Mai concret, dintre salariaţii europeni, elveţienii îşi iau partea cea mai mare, iar românii – partea cea mai mică din cât produce ţara lor.

Asta în condiţiile în care Elveţia are un PIB de 664,6 miliarde de dolari la o populaţie de numai 8,1 milioane de locuitori, în timp ce PIB-ul României se cifrează la 177,3 miliarde de dolari, populaţia fiind însă mult mai mare, 21,6 milioane de locuitori, potrivit datelor CIA.

PIB raportat la puterea de cumpărare pe cap de locuitor se ridică în Elveţia la 58.600 de dolari, de aproape trei ori mai mare decât cel din România – de 20.800 de dolari.

Adversarii noştri din această seară sunt mai darnici cu guvernanţii lor decât noi. În structura PIB-ului, ei au 54,4% consum casnic şi 11,1% consum guvernamental, în timp de România are un consum casnic de 68% şi unul guvernamental de 7,1%. La ei exporturile reprezintă 56,2% din PIB, iar la noi – 40,9%. Importurile generează Elveţiei un minus de 44,6% la Produsul Intern Brut, iar României – un minus de 41,5%.

Elveţienii, trăitori într-o ţară cu bănci puternice, sunt nişte oameni foarte strângători. Raportat la PIB-ul lor şi aşa mare, au un grad de economisire de 33,3%, foarte mare comparativ cu alte ţări. România are 24,4%, iar Franţa, celălalt adversar din grupă cu forţă economică, înregistrează un grad de economisire de 21,4%.

Potrivit topului Forbes pe 2015, Elveţia are 10 miliardari, dar niciunul dintre ei nu depăşeşte suma de 10 miliarde de dolari, ca avere. Printre aceştia, o figură interesantă pare să fie persoana clasată pe locul 2, rusoaica Margarita Louis-Dreyfus, născută Margarita Bogdanova (la Leningrad, actual St. Petersburg, în 1952). Având cetăţenie elveţiană, aceasta ocupă funcţia de chairman la Louis Dreyfus Group, companie franceză cu activităţi în agricultură, metalurgie, energie, shipping. Totodată, Margarita Louis-Dreyfus (cu o avere de 8,2 miliarde de dolari), deţine clubul francez de fotbal Olympique Marseille. Pe primul loc în clasamentul celor mai bogaţi se află tot o femeie, Liselotte Götze (8,6 miliarde de dolari). Locul 3 este ocupat de Gianluigi Aponte, născut în 1940 la Sant'Agnello, lângă Napoli, Italia. Cu o avere de 8,2 miliarde de dolari, acesta controlează Mediterranean Shipping Company, a doua firmă de profil din lume, după Maersk. România are un singur miliardar, Ion Ţiriac, care deţine o avere de 1,6 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari), conform celei mai recente ediţii a Top 300 Capital.

Elveţienii nu au mari performanţe în fotbal, dar de-a lungul anilor au pus mari probleme românilor. Printre altele, ne-au învins cu 7-1 în preliminariile CE 1968, cu 2-1 la Bucureşti în 1981 (înfrângerea a costat România calificarea la CM 1982) şi cu 4-1 în grupele turneului final CM 1994, dar atunci România s-a calificat totuşi în optimi.