“Liderul partidului radical naţionalist Jobbik din Ungaria, Vona Gabor, a declarat la un canal de televiziune din România că a văzut multe semne ce sugerează că "marile puteri caută să aprofundeze conflictele dintre Ungaria şi România", în eforturile de a promova propriile interese, notează agenţia MTI, care citează un interviu acordat de Vona pentru canalul de televiziune Digi 24 şi care a fost difuzat sâmbătă seară. Vona a făcut referire la "acţiuni înfricoşătoare" ale autorităţilor române împotriva maghiarilor şi a declarat că nu are nicio dovadă că astfel de acţiuni ar fi putut fi întreprinse "la cererea Statelor Unite", dar a adăugat că nu poate exclude "un astfel de scenariu". "Impresia mea este că ceea ce se întâmplă în Transilvania astăzi nu are legătură în primul rând cu maghiarii şi românii. Este mai degrabă o luptă pentru putere între Statele Unite şi Rusia", a declarat Vona. El a mai spus că este important atât pentru Ungaria cât şi România "să fie foarte atente" în politica externă şi să prevină dezvoltarea conflictelor”, mai scrie dailynewshungary.com

“Lansarea volumului “In Europe’s Shadow”, de Robert D. Kaplan”, la Ambasada României din SUA.

”Poate că această lucrare îi va face pe români să înţeleagă mai bine substanţa şi însemnătatea lor în lume. Să îşi conştientizeze frumuseţea şi unicitatea care este întru totul europeană", a declarat ambasadorul României în Statele Unite, George Cristian Maior, cu ocazia lansării ultimei cărţi a lui Robert D. Kaplan “In Europe's Shadow: Two Cold War and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond”, la Ambasada României din Washington. Ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a evidenţiat perioada îndelungată pe care Robert D. Kaplan a dedicat-o studiului ţării noastre. “Ştiind statutul României de actor prins de geografie între forţe mai mari, românii vor fi probabil la fel de surprinşi ca orice occidental de faptul că un scriitor precum Kaplan a dedicat o carte întreagă ţării lor, precum şi ani de studiu şi de reflecţie. Poate că aceasta lucrare îi va face pe români să înţeleagă mai bine substanţa şi însemnătatea lor în lume. Să îşi conştientizeze frumuseţea şi unicitatea care este întru totul europeană, de o manieră opusă celei prezentate de anumiţi istorici români”, a arătat George Cristian Maior. Ambasadorul român consideră îndreptăţită afirmaţia lui Robert D. Kaplan, conform căruia România se află, pentru prima oară în istorie, de partea cea bună a frontierei. “România a devenit parte a celor mai puternice alianţe din lume, stat membru NATO şi UE, cu tot potenţialul de securitate şi prosperitate pe care le oferă acest statut. Pentru prima oară în istorie, strategiile bine gândite şi efortul susţinut au făcut posibil ca, astăzi, să luăm parte la deciziile care implică securitatea şi viitorul nostru. Principala problemă, în acest moment, este să extragem beneficii concrete din aceste realizări, astfel ca pe viitor să ne descurcăm chiar mai bine”, a declarat George Cristian Maior. “Dacă România va fi să fie un stat pivot la Marea Neagră, ea are nevoie de o mentalitate de stat pivot. Dacă România aspiră să fie un model de succes în Europa Centrală şi de Est, ea trebuie mai întâi să se perceapă pe sine însăşi ca un model de succes. Dar asta cade în sarcina noastră. La rândul său, Robert D. Kaplan, a arătat că România, după ce a trecut prin perioade istorice grele, se află acum în plin apogeu. Faţă de alte ţări din regiune, consideră Kaplan, România are un sistem politic şi o economie mult mai bune. “România poate fi un exemplu, dezvoltând un stat cu instituţii puternice, cu o economie în creştere, cu guvern pro-occidental. Românii au o voce puternică şi susţin lupta împotriva corupţiei. Toate acestea sunt lucruri bune şi aşează ţara pe direcţia corectă”, a afirmat Robert D. Kaplan. Robert D. Kaplan consideră că România este orientată spre Vest în mod natural şi este un aliat serios al Statelor Unite, SUA şi România având o viziune comună şi o relaţie foarte apropiată. În opinia sa, faţă de mijlocul anilor '90, România a evoluat pozitiv, atât pe plan intern cât şi extern.” Robert D. Kaplan este autorul a 16 cărţi de politică externă şi călătorie traduse în numeroase limbi, fiind desemnat de către revista Foreign Policy printre "Primii 100 de gânditori ai lumii".

“Franţa şi Statele Unite condamnă bombardamentele turce în Siria”, scrie Le Monde.

“Franţa a cerut duminică încetarea imediată a bombardamentelor Turciei în Siria în zonele kurde precum şi de către Damasc şi aliaţii săi în întreaga ţară, potrivit unui comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor Externe. Exprimându-şi “preocuparea sa faţă de degradarea continuă a situaţiei în regiunea Alep şi în nordul Siriei”, Franţa “cere încetarea imediată a bombardamentelor, celor ale regimului şi aliaţilor săi pe întregul teritoriul ţării şi ale Turciei în zonele kurde”, se arată în comunicat. Şi Statele Unite au îndemnat sâmbăta Turcia să înceteze focurile de artilerie vizând forţe armate kurde din Siria şi ale regimului de la Damasc, în nordul acestei ţări aflate în război. Armata turcă a lovit sâmbătă ţinte ale Partidului kurd al Unităţii Democratice şi ale regimului sirian în două incidente separate, ca răspuns la o serie de focuri de armă, în provincia Alep şi, respectiv, Hatay, în sud. Iar bombardamentele lansate sâmbătă de Turcia asupra unor sectoare kurde în nordul Siriei au continuat duminică cu intermitenţe, a anunţat Observatorul sirian pentru drepturile omului. Bombardamentele artileriei turce au făcut, începând de sâmbătă seara, doi morţi şi şapte răniţi în rândul Forţelor democratice siriene, din care fac parte luptători arabi şi kurzi sirieni conduşi de YPG – Unităţile de protecţie a poporului kurd. Turcia va continua să-i combată pe kurzii din Partidul Uniunii Democratice în Siria, a afirmat duminică premierul turc, Ahmet Davutoglu în cursul unei convorbiri telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, în pofida apelurilor internaţionale ca Ankara să pună capăt bombardamentelor. Turcia” nu va permite PYD să comită acţiuni agresive. Forţele noastre de securitate au răspuns într-o manieră adecvată şi vor continua să facă acest lucru”, a declarat Ahmet Davutoglu în cursul convorbirii telefonice cu cancelarul german.”

“Avioanele ruseşti continuă raidurile în Siria, în timp ce Obama îi cere lui Putin să oprească violenţele”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“Violențele au cuprins întreaga Sirie duminică, în timp ce Barack Obama i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească bombardamentele ruse împotriva rebeli, în încercarea de a obţine progrese diplomatice în contextul acordului de încetare a focului ce intră în vigoare în această săptămână. Avioane de luptă rusești au continuat să lovească ținte în timpul weekend-ului, iar Turcia a fost atrasă în conflict, atacând pozițiile kurde din nordul Siriei, pentru a doua zi, pe fondul îngrijorării regimului de la Ankara, potrivit cărora kurzii profită de un vid politic în regiune. Noile violențe amenință fragilul acord agreat de marile puteri la Munchen săptămâna trecută, prin care se solicită o "încetare a ostilităților" în termen de o săptămână și furnizarea de ajutor umanitar în zonele asediate. Acordul exclude operațiuni militare împotriva grupului terorist Stat Islamic și aripa Al-Qaeda din Siria, Jabhat al-Nusra.”

„Iran efectuea ză primul transport de petrol către Europa după trei ani”, titrează The Wall Street Journal.

“Primul transport de petrol iranian spre Uniunea Europeană din ultimii trei ani este gata să plece luni, au declarat oficialii iranieni. Un petrolier închiriat de gigantul energetic francez Total SA este de așteptat să transporte 2 milioane de barili, au declarat oficialii. Alte două vor transporta 1 milion de barili fiecare pentru Compañía Española de Petróleos, sau Cepsa și Litasco, compania de tranzacționare a companiei Lukoil, din Rusia, au mai spus oficialii de la Teheran.”

„Cele mai recente date comerciale ale Chinei reprezintă un semnal foarte îngrijorător pentru creșterea globală”, scrie portalul de ştiri american Business Insider.

“Datele care arată reechilibrarea dramatică a economiei Chinei continuă să îngrijoreze. Importurile din Ianuarie au scăzut cu 14,4% în ritm anual, comparativ cu o creștere aşteptată de 1,8% și o scădere de doar 4% de la an la an, în 2015, un punct de vedere exprimat în moneda chineză yuan. Exporturile au fost, de asemenea, o dezamăgire, care se încadrează în 6,6%, față de o creștere anuală aşteptată de 3,6%. În dolari, imaginea este chiar mai dură, cu exporturi în scădere cu 11,2%, comparativ cu o scădere de 1,8%, iar importurile au scăzut cu un uimitor 18,8%.”