„Premierul britanic David Cameron a recunoscut că a deţinut o cotă de acţiuni profitabile în fondul de investiţii offshore al tatălui său, deşi iniţial a negat că ar fi avut active în paradisurile fiscale după ce dezvăluirile din Panama Papers au indicat existenţa respectivului fond. Într-un interviu acordat joi seară postului ITV News, Cameron a spus că familia sa a deţinut 5.000 de acţiuni la fondul de investiţii Blairmore Holding, înregistrat în Bahamas, acţiuni pe care le-au vândut în ianuarie 2010 şi care ar fi avut o valoare de circa 30.000 de lire sterline. “Am plătit taxe pe dividende. A existat un profit, dar a fost mai mic decât câştigul din capital scutit de taxe, aşadar nu am plătit taxe pe capital. Dar altfel am plătit toate taxele din Marea Britanie”, a explicat David Cameron. “Vreau să fiu cât pot de clar cu trecutul, cu prezentul, cu viitorul, pentru că, sincer, nu am nimic de ascuns”, a continuat el. Premierul britanic a precizat mai departe că a primit 300.000 de lire sterline moştenire de la tatăl său, atunci când acesta a decedat în anul 2010. “Evident că nu pot explica sursa fiecărui cent, iar tatăl meu nu mai este lângă mine ca să-l pot întreba”, a completat premierul conservator. “Niciodată nu am ascuns faptul că sunt o persoană foarte norocoasă, cu părinţi bogaţi care mi-au oferit o educaţie deosebită, care au plătit pentru ca eu să pot urma o şcoală foarte bună. Niciodată nu am încercat să pretind că sunt ceva ce nu sunt”, a mai spus Cameron. “Dar în 2010 am decis să vând tot – acţiuni, toate care au mai rămas -, astfel că pot să fiu foarte transparent. Nu deţin nicio cotă la nicio companie şi la niciun fond de investiţii ori ceva asemănător”, a subliniat el”, mai citim în The Guardian.

“Documentele Panama Papers dă fiori pe şira spinării unor lideri mondiali, inclusiv Cameron și Putin”, titrează The New York Times.

“Reverberațiile scandalului Panama Papers au atins mai multe națiuni, cu presedintele rus Vladimir Putin numind expunerea societăților fictive și a paradisurilor fiscale un complot american, în timp ce Islanda are un nou prim-ministru, iar prim-ministrul britanic David Cameron a recunoscut că a profitat de un fond de investiţii offshore. Preşedintele rus Vladimir Putin a negat joi existenţa oricărui element de corupţie care ar incrimina cercul său de apropiaţi în scandalul Panama Papers şi l-a apărat pe prietenul său Serghei Roldughin, violoncelistul acuzat că s-ar afla în centrul montajelor financiare ale acestui cerc. “Ce element de corupţie? Nu există niciunul”, a declarat Putin, cu ocazia unui forum la Sankt-Petersburg, exprimându-se pentru prima dată în mod public cu privire la subiect. “Oponenţii noştri sunt îngrijoraţi mai presus de toate de unitatea şi consolidarea naţiunii ruse. Încearcă să ne clatine din interior, să ne facă mai obedienţi. Aşa încât au creat un produs informaţional”, a afirmat Putin. Adresându-se celor prezenţi la forumul public de la Sankt-Petersburg, Vladimir Putin a acuzat SUA că se află în spatele acestei ample anchete jurnalistice: “Au trecut printr-o sită fină aceste paradisuri fiscale, dar umilul dumneavoastră servitor nu figura acolo. Şi atunci ce au făcut? Au găsit anumite cunoştinţe ale mele şi anumiţi prieteni ai mei, sugerând că activităţile lor aveau un element de corupţie”. “Wikileaks ne-a arătat că responsabili şi instituţii din SUA se află în spatele acestei anchete”, a indicat Putin, făcând referire la o postare pe Twitter prin care Wikileaks îi acuză pe autorii investigaţiei că au fost finanţaţi de agenţia americană USAID şi de fundaţia miliardarului George Soros. În aceeaşi intervenţie, şeful statului rus i-a luat apărarea prietenului său din tinereţe Serghei Roldughin, acuzat de Panama Papers că s-ar afla în centrul montajului de societăţi-fantomă prin care apropiaţi ai lui Putin au ascuns până la 2 miliarde de dolari în paradisuri fiscale. “Este un om creativ. Mulţi oameni creativi din Rusia încearcă să facă afaceri şi, din câte ştiu, şi el. Dar care este business-ul lui? Este acţionar minoritar al unei societăţi ruseşti. Câştigă bani din asta, dar nu miliarde de dolari. Astea sunt prostii, nici vorbă de aşa ceva”, a adăugat Putin. A doua zi după dezvăluirile ICIJ, Kremlinul a reacţionat prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, susţinând că preşedintele Putin este ţinta principală a anchetei, iar documentele dezvăluite sunt pline de invenţii şi de falsuri, scopul nefiind altul decât destabilizarea Rusiei.”

“Panama Papers: Mauricio Macri se va prezenta în instanță”, citim în publicaţia argentiniană La Nacion.

„Parchetul argentinian a deschis joi o anchetă asupra preşedintelui Mauricio Macri, al cărui nume apare în registrele societăţilor offshore în scandalul Panama Papers. Anchetatorii vor să afle dacă Mauricio Macri a omis să-şi completeze declaraţia obligatorie de avere, potrivit unui document al parchetului. Un deputat argentinian din opoziţie anunţase în ajun că a depus o plângere pentru evaziune fiscală împotriva şefului statului pentru ca justiţia să demareze o anchetă în acest caz. Norman Martinez, susţinător al fostei preşedinte Cristina Kirchner şi membru al partidului de centru-stânga Frontul pentru Victorie, îşi exprimase dorinţa ca justiţia să investigheze rolul lui Macri în două companii offshore, Kagemusha şi Fleg Trading Ltd. Numele lui Mauricio Macri apare în registrele celor două societăţi – una din Bahamas care a funcţionat între 1998 şi 2008, iar cealaltă în Panama, creată în 1981. Preşedintele argentinian afirmă că nu a comis nicio faptă ilegală şi că nu a deţinut nicio acţiune la cele două companii ale grupului Macri, proprietate a tatălui său, Franco Macri, om de afaceri italian care îşi sporise considerabil averea în Argentina. El a respins joi orice fel de omisiune în declaraţia sa de avere, afirmând că se pune la dispoziţia justiţiei.”

“Panama Papers dezvăluie proprietarii unei valoroase picturi de Modigliani, furate de nazişti”, scrie The Telegraph.

“Panama Papers au permis descoperirea proprietarului unei lucrări de Modigliani, care ar fi fost furată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi care ar fi ascunsă într-o zonă porto franco din Geneva. Potrivit Le Matin, La Tribune de Geneve şi Tages Anzeiger, opera pictorului italian Amedeo Modigliani, ale cărui pânze înregistrează recorduri de achiziţie la licitaţii, ar fi deţinută în secret printr-o firmă offshore creată de cabinetul Mossack Fonseca, aflat în centrul scandalului Panama Papers, de David Nahmad, un influent colecţionar de artă. Pânza "Bărbat aşezat sprijinit într-un baston" este evaluată la 25 de milioane de dolari, conform presei elveţiene. Potrivit Mondex Corp, firmă canadiană specializată în urmărirea operelor furate, tabloul ar fi fost furat de nazişti de la un colecţionar de artă evreu care a fugit din Paris în 1939. Lucrarea s-ar afla în prezent la familia Nahmad, familie multimiliardară care a făcut avere din negoţul cu opere de artă. Cea mai mare parte a colecţiei sale, care ar cuprinde circa 4.500 de piese, printre care 300 de Picasso, este depozitată în zona porto franco din Geneva, spaţiu scutit de taxe vamale şi de TVA. Justiţia americană încearcă de mulţi ani să facă lumină în acest caz. Mondex i-a propus nepotului colecţionarului jefuit, Philippe Maestracci, să facă demersuri pentru recuperarea pânzei de Modigliani. Familia Nhamad a afirmat că tabloul nu le aparţine lor, ci este proprietatea International Art Center – IAC, o firmă offshore. Însă Panama Papers demonstrează că acţionarii IAC nu sunt alţii decât membrii familiei Nahmad. Le Matin publică un document care arată că David Nahmad este unicul proprietar al IAC din ianuarie 2014. Potrivit cotidianului, el stă la Monaco, Paris şi New York, fiind cunoscut ca un abil jucător de table şi având la activ un titlu mondial în 1996. Fiul şi nepotul său poartă acelaşi nume: Helly, primul conducând galeria Helly Nahmad din New York, iar cel de-al doilea, galeria Helly Nahmad din Londra.”

“Evaziunea fiscală: cazul Panama Papers în 7 cifre”, scrie Le Monde.

„Descifrarea bazei de date Panama Papers este un proces lung. Trebuie să înțelegem termenii, mecanismele, trebuie să identificăm rolurile diferitelor părți interesate și a factorilor de decizie pentru a înțelege importanța sistemului și a logicii sale. Dacă baza de date este prea mare, acest lucru se datorează în primul rând faptului că Mossack Fonseca este o afacere în plină expansiune. Sute de angajați, zeci de mii de întreprinderi create, zeci de filiale în străinătate, mii de persoane de contact sunt toate semne ale industriei masive reprezintate de Mossack Fonseca, activități fundamentale din sectorul off-shore. 214.488 este numărul firmelor, al fondurilor de investiţii și fundații create de Mossack Fonseca între 1977 și 2015, care pot fi găsite în baza de date. O cifră chiar mai mică în comparație cu numărul total de societăți constituite în jurisdicții offshore de către Mossack Fonseca. Atunci când o companie este dizolvată, documentația este păstrată pe parcursul celor zece ani, ca urmare a dizolvării. Din 2000, Mossack Fonseca creează o medie de 9.000 de companii offshore pe an. 2005 este un an foarte bun, cu peste 13.000 de societăți sau fundații create în acel an. Este într-adevăr anul intrării în vigoare a directivei europene privind impozitarea economiilor, care stabilește un impozit pe dobânzi bancare, dar care sa aplicat numai persoanelor fizice, în comparație cu persoanele juridice. În acest caz s-au înmulţit companiile offshore.”