„Grecia a intrat marţi în incapacitate de plată faţă de Fondul Monetar Internaţional, după ce nu a onorat rambursarea unei scadenţe de peste 1,5 miliarde de euro, a anunţat instituţia de la Washington. Atena devine astfel prima ţară dezvoltată care a acumulat restanţe de plată faţă de FMI şi nu mai are acces la resursele financiare ale instituţiei care, la rândul său, se confruntă cu cel mai mare faliment din istoria sa. Vicepremierul elen Ioannis Dragasakis a afirmat marţi la postul naţional de televiziune ERT că Grecia a cerut Fondului Monetar Internaţional amânarea rambursării de peste 1,5 miliarde de euro care trebuia plătită până la orele 22.00 GMT. "Am depus la FMI o cerere astfel încât să ia iniţiativa de a amâna plata pentru luna noiembrie", a declarat Ioannis Dragasakis, situaţie ce ar permite Greciei să evite intrarea în faliment în legătură cu datoria sa faţă de instituţia de la Washington, precum şi agravarea unei situaţii financiare deja critice”, mai scrie Business Insider.

“Grecia nu face plata către FMI şi intră oficial în incapacitate de plată”, titrează The New York Times.

„Grecia a ratat o plată a datoriei esențială către Fondul Monetar Internațional, a anunţat FMI miercuri dimineața, aprofundând şi mai mult o criză care a bântuit liderii mondiali și piețele financiare in ultima săptămână. Această ultimă situaţie a apărut după ce creditorii europeni au espins o încercare făcut în ceasul al 11-lea de Atena de a extinde programul de salvare al țării. Grecia nu este punct de vedere tehnic în faliment, dar ratarea plăţii celor 1,5 miliarde de euro reprezintă un avertisment că țara va fi probabil în imposibilitatea de a îndeplini alte obligații în urmatoarele săptămâni, asumate în faţa deținătorilor de obligațiuni și în faţa Băncii Centrale Europene.”

„Eșecul Greciei de a face plata către FMI dă o lovitură istorică zonei euro”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.

 „Grecia a fost lăsat singură, insolvabilă și aproape în stare de faliment, după cinci ani de programe de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro terminate, iar ţara a devenit prima din UE care nu reuşeşte să plătească creditorilor săi. Atena nu a reușit să plătească la timp 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional și a aruncat zona euro într-un caz de urgență. Dezastrul datoriei pe termen lung a lăsat Grecia la un pas de colaps financiar, agravând ultimii ani de chinuitoare austeritate și reprezintă o lovitură istorică pentru o Europă angajată în ireversibilitatea monedei unice în vârstă de 16 ani. Termenul limită cu privire la programele de salvare ale Greciei, inaugurat in 2010, sa încheie la miezul nopții, marți seara, lăsând țara fără un colac de salvare financiară.”

„Criza Greciei: în culisele unor negocieri dure”, scrie Le Monde.

„Cine înţelege ceva din criza Greciei? La 28 iunie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker l-a atacat dur pe prim-ministrul grec Alexis Tsipras acuzat că-şi înșelă propriul poporul, și s-a lansat în mod explicit în campania pentru un DA la referendumul care va avea loc pe 05 iulie. 24 de ore mai târziu suntem în alt film. Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem anunță un nou Eurogroup în ziua marți. Și dl Juncker, misterios, spune la o recepție la Bruxelles că "evenimente importante se intampla la Bruxelles, care vor produce rezultate."

„China, Grecia și Puerto Rico: bolnave, dar deocamdată nu contagioase”, citim în The Wall Street Journal.

“Evenimentele răspândite pe trei continente servesc ca un memento că economia mondială rămâne un loc sub semnul trădărilor. O cădere a pieţeei de capital a determinat sâmbătă Banca centrală a Chinei să reducă ratele dobânzilor. Grecia a închis băncile și a impus controale de capital duminică, atunci când negocierile cu creditorii săi internaționali au eşuat. Iar luni, Puerto Rico a anunţat că nu-şi poate plăti datoriile. Sunt veşti proaste pentru China, Grecia și Puerto Rico. Când vine vorba despre pericolul pe care cele trei ţări îl resprezintă pentru restul lumii, vestea bună este că posibilele canalele contagioase sunt mult mai slabe decât în cazul bulei creditelor ipotecare din SUA din 2007 și criza datoriilor suverane din Europa în 2009.”

„Sfârşitul programului de ajutor: Ora Zero a Greciei”, scrie publicaţia germană Der Spiegel.

„Guvernul grec  este rupt, programul de salvare a expirat. Dar oricât de disperată pare situaţia, se pare că în realitate nu este deloc astfel. Acum există chiar și o șansă pentru un nou început.”