CITEŞTE ŞI

Banci

Restanțele la credite cresc periculos, stabilind record după record

Autor: |

Sănătatea creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor este de la o lună la alta la cote de avarie şi nu se întrevede prea curând vreun semn de stabilizare.

De parcă nu ar fi de ajuns că economia întârzie să îşi ia avânt şi mai mult bălteşte în insolvenţe şi avansează ca melcul, tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide liniile de finanţare. Asta se resimte într-un apetit tot mai redus al băncilor de a acorda credite, ceea ce întârzie şi mai mult redresarea economică, iar asta se răsfrânge asupra capacităţii de rambursare a creditelor. Suntem într-un cerc vicios, în care băncile locale presate de băncile-mamă îşi taie singure craca de sub picioare, scăzând creditarea, în timp ce restanţele cresc de la o lună la alta. Chiar dacă băncile şi-au constituit până acum provizioane suficiente, neplata creditelor pare a deveni o stare de fapt periculoasă, ca o metastază care se întinde încontinuu. Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%. Stocul restanţelor şi al creditelor neperformante e inflamat cel mai mult de segmentul companiilor, tot mai afectat de întârzierea reluării unei creşteri economice susţinute şi de înmulţirea numărului de insolvenţe. Practic, restanţele companiilor sunt de peste două ori mai mari decât ale populaţiei. În timp ce restanţele populaţiei sunt de până în 11 miliarde lei, ale companiilor au depăşit 22 miliarde lei. Pe de altă parte, deşi au o pondere mai mică în totalul creditelor acordate, restanţele la valută sunt mult mai mari în valoare absolută decât cele la lei, cântărind 60,66% din total, respectiv 20,23 miliarde lei, în timp ce restanţele la creditele în lei sunt de 13,12 miliarde lei. Pe segmentul creditării în valută, restanţele au o pondere de 14,47%, în timp ce ce pe partea împrumuturilor în lei restanţele se situează la 15,58% din creditele acordate.

De neoprit În acelaşi timp, creditele neperformante ating, de la o lună la alta, maxime istorice. La sfârşitul lunii iulie, nivelul acestora a ajuns la aproape 21%. „Restanţele nu au cum să se oprească din creştere şi nici neperformantele. Trebuie să ai creştere economică mai solidă sau băncile să apeleze la restructurări. Până nu se va întâmpla una din astea două sau amândouă, restanţele nu vor scădea şi e greu de spus unde se vor opri. Ar mai fi varianta creşterii creditării, dar nu văd această posibilitate. Neperformantele au trecut de punctul critic (după calculele mele) de 20%, de la care încep să afecteze creşterea economică, şi estimez că vor ajunge la 35%“, spune analistul financiar Florin Cîţu. Dacă ponderea medie pe ţară a restanţelor totale (lei şi valută) este de circa 15%, în Vâlcea este de peste două ori mai mare, de 30,2%, inflamată de intrarea în insolvenţă a Oltchim. Un nivel periculos al restanţelor totale întâlnim şi în Sălaj, unde ponderea este de 27,1%. În alte patru judeţe, restanţele au ajuns să reprezinte mai mult de o cincime din totalul creditelor - Suceava, Bistriţa-Năsăud, Sibiu şi Galaţi. Chiar dacă au cea mai mare valoare a restanţelor, de 12,67 miliarde lei, bucureştenii îşi plătesc mai bine creditele decât media, ponderea restanţelor fiind de 14%. Cel mai bine îşi plătesc creditele cei din Gorj şi Dâmboviţa, unde restanţele au o pondere de 6,3%, respectiv 8,1%. Privind defalcat, cele mai mari restanţe, ca pondere la creditele în lei, se înregistrează în Sălaj şi Sibiu, cu 29,5%, respectiv 27,8%. Ponderi ridicate ale restanţelor la lei sunt şi în Mehedinţi (25,5%), Suceava (24,5%), Bistriţa-Năsăud şi Vâlcea (24,2% ambele). Cel mai bine îşi plătesc creditele în lei cei din Gorj şi Vaslui, unde restanţele au o pondere de doar 5,9%, respectiv 9,7%.
În privinţa creditelor în valută, Vâlcea are de departe cea mai mare pondere a restanţelor, de peste 36%, urmată de Sălaj (cu 25,1%), Galaţi (21,2%), Suceava (18,4%), Alba (18,1%) şi Bistriţa-Năsăud (17,9%). Un serviciu de plată de excepţie se înregistrează în Dâmboviţa, unde ponderea restanţelor e de doar 3,9%, precum şi în Olt (5,3%) şi Tulcea (5,9%). Chiar dacă îşi plătesc mai bine creditele decât media pe ţară, bucureştenii sunt responsabili pentru 38% din restanţele totale, cu 12,67 miliarde lei, din care 3,37 miliarde lei (pondere de 13,07%) pe segmentul creditelor în lei şi 9,3 miliarde lei (pondere de 14,3%) pe segmentul împrumuturilor în valută.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.