Mai exact, chiriaşii clădirilor de birouri, mallurilor şi ai depozitelor plătesc lunar o taxă de administrare care include costurile de întreţinere, securitatea, curăţenia (plus dezinsecţie, deszăpezire, faţade), securitatea la incendiu, utilităţile pentru spaţiile comune, asigurarea proprietăţii, impozitul pe clădire şi administrarea imobilului. Creşterea salariului minim a afectat direct prestatorii serviciilor de întreţinere, securitate şi curăţenie, care îşi plătesc angajaţii cu salariul minim. Prin urmare, majorarea s-a reflectat automat şi în creşterea taxelor de administrare practicate de proprietarii clădirilor.

Spre exemplu, la nivelul Bucureştiului, valoarea medie a taxei de administrare specifică imobilelor de birouri este de 3,8 euro/mp/lună, în timp ce în cazul mallurilor şi al parcurilor de retail taxa variază între 6 şi 11 euro/mp/lună. Un retailer care are închiriat în mall un spaţiu de 100 mp trebuie să achite lunar proprietarului, pe lângă chirie, şi cel puţin 600 de euro pentru aceste servicii suplimentare.

Ingo Nissen, directorul general al Sierra Developments România, unul dintre proprietarii noului mall ParkLake din Bucureşti, spune că majorarea salariului are un impact neaşteptat de mare asupra taxei de administrare. De aceeaşi părere este şi Ştefan Cremene, directorul comercial al Willbrook România, proprietarul unei clădiri de birouri din Bucureşti, care spune că se bucură de existenţa unor salarii mai mari în ţară, dar că îi afectează afacerea pentru că nu inclusese în bugetul pe acest an această creştere de costuri.

CITIŢI ŞI Produsele româneşti se vor scumpi şi firmele vor face concedieri

Ana Dumitrache, unul dintre directorii dezvoltatorului de spaţii industriale CTP România, spune că, pe lângă majorarea taxei de administrare, ea a observat o preocupare privind majorarea salariului minim şi la nivelul afacerilor chiriaşilor săi.

„Avem clienţi care şi-au stabilit centre de producţie în România şi care nu sunt mulţumiţi de fluctuaţiile salariale. În acest context, Serbia devine o ameninţare când vine vorba de atragerea de investitori noi în România, pe termen scurt“, a explicat ea în cadrul unei conferinţe de profil organizate de Business Mark.

Florin Furdui, country manager al dezvoltatorului de clădiri de birouri Portland Trust, spune că impactul salariului minim există, dar nu e unul dramatic, deoarece ponderea costurilor cu securitatea şi curăţenia este de circa 1% şi, prin urmare, majorarea taxei de administrare este de câţiva cenţi. Totuşi el atrage atenţia asupra faptului că impozitul pe proprietate este cel care creşte substanţial taxa de administrare. El spune că, în urma schimbării sistemului de impozitare a proprietăţii, operaţiune realizată anul trecut prin modificarea Codului Fiscal, se aştepta să plătească un impozit de doar 1,3% din valoarea evaluată a proprietăţii, însă s-a dovedit că este impozitat tot cu 1,5%, ca şi până acum, însă după o serie de schimbări legate de modul de evaluare.

CITIŢI ŞI Erbaşu (FPSC): Românii din străinătate nu vin să muncească acasă dacă nu cresc salariile

Nu de aceeaşi părere este Alexandros Ignatiadis, co-fondator al firmei de construcţii Octagon, care spune că toţi cei 180 de angajaţi ai firmei sale sunt plătiţi peste nivelul salariului minim şi salută decizia majorării.

„Când am venit în România în urmă cu 22 de ani salariul minim era 150 de dolari. Acum facem caz că a urcat la 350 de euro. E o greşeală să considerăm că România trebuie să rămână pentru eternitate o zonă cu forţă de muncă ieftină. Dacă nu se operau aceste modificări eram condamnaţi să rămânem la acest nivel. Acum trebuie să creştem valoarea adăugată a manoperei. România nu trebuie să se mai plaseze pe ultima treaptă a lanţului trofic“, a precizat omul de afaceri.

Tatian Diaconu, CEO-ul Immochan România, braţul imobiliar al grupului Auchan, spune că, deşi nu îi convine creşterea salariului minim, o consideră o măsură benefică, deoarece obligă investitorii să îşi schimbe modul de lucru.