Mai bine de 90% din contribuţiile colectate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor trece din 2013 în administrarea unor companii private, arată un proiect de lege conceput de specialişti ai Administraţiei Prezidenţiale în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi CNAS. Practic, toate serviciile medicale de bază, dar şi cele facultative oferite până acum de administratorul unic, statul, vor fi furnizate de companii private.

Legea prevede că asigurătorii care vor participa la noul sistem trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale. În primul rând să aibă cel puţin un milion de clienţi pe partea de asigurări de sănătate, şi în al doilea rând să fi vândut poliţe dedicate de cel puţin 500 de milioane de euro, la nivel de grup. În acest context, specialiştii con­­tactaţi de Capital spun că cele peste trei miliarde de euro provenite anual din contribuţii vor fi administrate de către cinci-șapte companii cu nume în Europa.

Cel puţin în teorie, atât statul, cât şi contribuabilii au de câştigat. Statul pentru că scapă de deficitul înregistrat de CNAS, iar contribuabilii pentru că vor avea posibilitatea de a alege fără a plăti în plus. Câştigă şi medicii de familie care, în funcţie de notorietate, îşi vor putea negocia contracte mai avantajoase decât cele pe care le derulează în prezent cu statul. Pe scurt, companiile de asigurări vor încerca să încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale (spitale şi medici de familie) şi, separate, cu fiecare contribuabil în parte. Pe un sistem asemănător cu cel utilizat în cazul pensiilor private obligatorii, asigurătorii vor avea alocate sume de bani de la bugetul CNAS în funcţie de numărul adeziunilor, dar şi de calitatea clienţilor.

Aderare ca la pensiile private obligatorii

Pentru a beneficia de serviciile de sănătate din pachetul de bază, asiguraţii va trebui să încheie un contract cu una dintre societăţile de asigurări care se vor califica pentru a activa în acest domeniu. Astfel, după promulgarea legii şi definirea pachetului de bază, companiile de asigurări vor intra într-o concurenţă acerbă pentru atragerea clienţilor, după ce în prealabil vor încheia contracte cu spitale, clinici, medici de familie şi furnizori de medicamente. „Pe parcursul lui 2012, se va desfăşura procesul de atragere a clienţilor, care s-ar putea întinde pe circa 12 luni, iar la finalul acestei etape se va proceda la repartizarea aleatorie, la fel cum s-a întâmplat la Pilonul II. Sistemul de sănătate va deveni funcţional în administrare pri­vată din 2013. Procesul de atragere se va desfăşura prin agenţii proprii ai asigurătorilor, brokeri de asigurări şi, posibil, prin medici de familie“, spune Parmena Răduţ, manager pe servicii medicale în cadrul Eureko.

Care vor fi principalele criterii de selecţie a asigurătorului ne explică Theodor Alexandrescu, director general al Alico România. „Cele mai importante argumente pentru atragerea clienţilor vor fi buna reputaţie a furnizorului de asigurări, beneficiile suplimentare oferite pe lângă pachetul de bază (vezi mai jos ce include pachetul), dar şi lista de furnizori medicali agreaţi de asigurător (medici de familie, spitale)“, spune şeful Alico, companie care deţine centrul Metlife.

Fără dentişti şi tratamente balneare
Proiectul de lege aflat în prezent pe masa companiilor de asigurări nu defineşte serviciile ce vor fi incluse în pachetul de bază oferit asiguraţilor. Capital a obţinut însă un Proiect de Ordin emis de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care se adresează medicilor de familie. Actul stabileşte, printre altele, şi serviciile incluse în pachetul de bază pentru asiguraţi şi urmează ca, în forma lui finală, să fie asumat de Guvern fără discuţii prealabile în Parlament. Astfel, principalele modificări aduse vizează excluderea din pachetul de bază şi includerea în cel facultativ a serviciilor medicale stomatologice, a tratamentelor la băi şi a îngrijirii bătrânilor în regim de azil. Nemaifiind în pachetul de bază, toate acestea va trebui să fie plătite suplimentar. Pachetul de bază include însă următoarele servicii: asistenţă medicală de urgenţă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical, consiliere privind igiena alimentaţiei, consiliere privind igiena personală, trimiteri către structurile de specialitate pentru investigaţii, confirmare şi tratament adecvat, consultaţii în vederea monitorizării evo­luţiei sarcinii şi lăuziei, vaccinuri sau eliberarea de acte medicale.

Cum rezolvă privaţii deficitul

În condiţiile în care sistemul de sănătate se confruntă cu un deficit important de finanţare, se pune problema cum vor reuşi privaţii să ofere aceleaşi servicii doar din contribuţiile de sănătate, iar mai târziu aceştia să facă şi ceva profit?  „CNAS îşi pune speranţa că asigurătorii privaţi vor face un control mai atent al proceselor şi vor elimina excesele. Este de aşteptat ca asigurătorii privaţi să facă o selecţie a calităţii serviciilor. Pachetul de bază va include spitalizarea, dar nu în regim de lux. Pentru cea din urmă vom avea asigurările facultative. Dacă ne uităm la numărul de paturi pe cap de locuitor, România stă foarte bine la acest capitol. Problema nu e deficitul în zona asta, ci faptul că asiguratul nu trebuie să ajungă direct la spital atât de des“, explică Parmena Răduţ.
Ea spune că „important e să aducem în primă fază sistemul la echilibru, iar mai încolo să avem în vedere şi recuperarea investiţiei, care s-ar putea întinde pe circa zece ani. Spre exemplu, la finalul anului trecut, Spitalul Floreasca cumpăra în neştire vată şi sonde. Chestiile astea nu vor mai avea loc“.

Specialista Eureko spune că va avea loc o schimbare la nivelul administrării spitalelor de stat. „Spitalele se vor transforma în fundaţii sau SRL-uri, cu management privat. Ministerul va face licitaţii ca să aleagă firmele care vor asigura managementul privat în spitale, iar acelaşi lucru va trebui să facă şi primăriile care au spitale în subordine. După ce asigurătorii privaţi de sănătate vor fi autorizaţi, cele 93% din contribuţiile de sănătate se vor distribui către aceştia în funcţie de trei criterii – vârstă, sex, patologie. Practic, fiecare asigurat va primi un punctaj în funcţie de vârstă, sex şi patologie, iar asigurătorii vor primi de la CNAS o sumă proporţională cu punctajele cumulate ale asiguraţilor din portofoliu. Companiile de asigurări vor încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale, în principal spitale şi medici de familie. Cum portofoliul de furnizori va fi un criteriu esenţial în atragerea clienţilor, medicii de familie cu renume sau spitalele cu dotare tehnică de elită vor avea mult de câştigat. Se poate ajunge până acolo încât medicii de familie să îşi negocieze contractele.

Joc cu giganţi

„Suntem interesaţi să intrăm, dar să vedem în ce condiţii. Cred că pe acest segment s-ar putea califica Allianz, Signal Iduna, Eureko, Alico, AXA şi probabil BCR Life. Noi nu am fost întrebaţi nimic legat de acest proiect. Am înţeles că a fost elaborat de o comisie de la preşedintele Băsescu, condusă de profesorul Cristian Vlădescu, împreună cu domnul Virgil Păunescu. Legat de criteriile financiare şi de experienţă în domeniul este bine că s-au ales aceste niveluri şi că nu se vor califica societăţile mai mici“, a declarat Violeta Ciurel, CEO AXA România. Pe de altă parte, atât Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cât şi organismele reprezentative pentru piaţă şi companiile în sine au acceptat faptul că actualul proiect de lege ar putea fi completat şi chiar modificat în anumite zone.

De altfel, reprezentanţii CNSAS au anunţat că proiectul va fi lansat în dezbatere publică în cel mai scurt timp. Până atunci, mai multe companii au trimis către UNSAR propuneri pentru modificarea legii. La rândul său, organismul care adună cei mai importanţi asigurători din România a sintetizat propunerile şi a trimis un document spre analiza CSA. Reprezentanţii CSA susţin că, până în acest moment, documentul cu pricina nu a ajuns pe masa Comisiei, însă, în cazul în care le va fi solicitat ajutorul în conceperea legii, îl vor acorda în măsura competenţelor proprii.

Principala nemulţumire în ceea ce priveşte noua lege vine dinspre Astra Asigurări care, deşi este lider de piaţă în România, nu îndeplineşte criteriile impuse de actuala lege pentru a putea participa la noul sistem. Cele două criterii care exclud Astra Asigurări, ca şi majoritatea companiilor de pe piaţa locală, sunt cele care impun un număr minim de un milion de asiguraţi pe poliţe de sănătate şi prime brute subscrise pe acelaşi domeniu de 500 de milioane de euro la nivel de grup. În acest context, cei de la Astra „solicită introducerea unui criteriu unic de calificare – cel puţin un milion de clienţi în portofoliul propriu de asiguraţi în anul fiscal anterior intrării în vigoare a legii, alături de autorizarea asigurătorilor care pot intra în sistemul de asigurări“.

În atragerea clienţilor vor conta reputaţia asigurătorului, beneficiile suplimentare oferite şi lista de furnizori medicali agreaţi (nr. spitale, medici de familie).
Theodor Alexandrescu, director general, Alico

Este de aşteptat ca asigurătorii privaţi să facă o selecţie a calităţii serviciilor. Pachetul de bază va include spitalizarea, dar nu în regim de lux.
Parmena Răduţ, manager serv. medicale, Eureko

Legat de criteriile financiare şi de experienţă în domeniu, este bine că s-au ales aceste niveluri şi că se vor califica doar societăţile mari.
Violeta Ciurel , CEO, Axa România

Solicităm introducerea unui criteriu unic de calificare – cel puţin un milion de clienţi în portofoliul propriu de asiguraţi în anul fiscal anterior intrării în vigoare a legii.
Claudiu Ungureanu, director, Life Astra Asigurări

Sistemul de sănătate din România se află într-un moment de cumpănă. Reforma e necesară şi inevitabilă. Până la sfârşitul lunii noiembrie, proiectul noii legi va intra în dezbatere publică.
Lucian Duţă , preşedinte, CNAS

Cine are şanse să administreze banii din sănătate

Metlife aparţinând Alico îndeplineşte prin grupul-mamă criteriile privind primele brute subscrise şi numărul de asiguraţi pe poliţe de sănătate. Sunt interesaţi să participe la noul sistem;

 Eureko îndeplineşte cele două criterii şi chiar promovează de mai multă vreme liberalizarea sistemului de sănătate;

Axa Asigurări este cel mai mare grup din Europa pe partea de asigurări de viaţă şi de sănătate. Şi-a anunţat disponibilitatea, însă aşteaptă forma finală a legii;

Signal Iduna este o prezenţă importantă în România pe partea de asigurări de sănătate şi îndeplineşte, la nivel de grup, criteriile impuse de noul proiect;

BCR Asigurări de Viaţă este încă sub semnul întrebării, însă, potrivit aprecierilor unor specialişti, acţionarul majoritar (VIG) îndeplineşte criteriile privind clienţii şi primele brute subscrise;

Allianz-Ţiriac aparţine grupului german Allianz care este unul dintre cele mai mari nume din Europa pe piaţa asigurărilor. Îndeplineşte criteriile impuse de lege.