“ROBOR a fost întotdeauna foarte volatil fiindcă BNR a preferat să aibă un curs mai stabil din cauza gradul de îndatorare mare al populaţiei, în special în valută. Creşterea ROBOR a avut la bază factori fundamentali şi structurali. Printre cei fundamentali se numără inflaţia, care a fost negativă pe fondul reducetii TVA. Perioada anormaă a fost când ROBOR a fost sub 1%. Inflaţia va creşte destul de repede. La sfârşitul anului estimăm că va atinge 2,4%, iar la jumatatea lui 2018 peste 4%. Tendinţa era foarte clară de creştere a ROBOR”, a declarat, vineri, 6 octombrie, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.
Acesta a explicat că, printre factorii conjuncturali se numără plăţile dividendelor companiilor de stat (anul acesta 5 miliarde de lei), cumulat şi cu faptul că Ministerul Finanţelor a avut maturitate la obligaţiuni pe timp foarte scurt. Astfel s-a ajuns la lipsă de lichiditate.
“Există presiuni pe curs fiincă deficitul de cont curent creşte foarte repede şi merge către 4%. Problema este finanţarea acestui deficit – investiţiile străine directe au scăzut, plus intrările de fonduri UE, care şi ele scad. În opinia mea, în momentul de faţă BNR este într-o dilemă: curs stabil sau dobânzi stabile? Echilibrul cred că va fi dobânzi stabile şi curs volatil”, a adăugat Dumitru.
Acesta a spus că analiştii bănci estimează că, la jumătatea anului viitor ROBOR va fi de peste 2% la o inflaţie de 4%.
“Noi am informat clienţi despre deteriorarea ROBOR chiar mai mult, respectiv de 3%. Însă, şocul majorării ROBOR a fost absorbit de creşterea salarială. Şi, cred că salariile în sectorul privat vor continua să crească în condiţiile deficitului de muncă. În ceea ce-i priveşte pe bugetari, depinde de guvern. Creşterea medie în România este de 15%”, a arătat Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte divizia risc, Raiffeisen Bank.
Pe întregul sistem bancar 60% din totalul împrumuturilor sunt credite în lei şi 40% în valută.
