Pe lângă moştenirea primită de la tatăl său, Jean Mihail şi-a consolidat averea moştenind două mătuşi bogate, ajungând să deţină sute de mii de hectare de teren. Pe lângă proprietăţi, deţinea şi una din cele mai mari averi lichide, în jurul unui miliard de lei, depuşi în diverse bănci. La valoarea de la începutul anilor 1920, lichidităţile lui Mihail echivalau cu peste 9 tone de aur.

 De fapt, el avea atâţia bani încât la izbucnirea crizei financiare a putut gira statul condus de Carol al II-lea pentru o parte din împrumuturile guvernamentale din străinătate. Jean Mihail s-a stins din viaţă în 1936, fără moştenitori, lăsându-şi uriaşa avere statului român. Potrivit testamentului, statul trebuia să vândă pământurile sale ţăranilor, în loturi mici şi la preţuri convenabile, cu banii obţinuţi urmând a se construi şcoli, spitale şi biblioteci. 

Lucrul acesta nu s-a întâmplat, din una dintre cele mai mari averi româneşti alegându-se praful. A rămas Palatul Jean Mihail, actualul Muzeu de Artă din Craiova (foto), reşedinţa familiei Mihail, pe care Constantin Mihail a vrut s-o acopere cu monede de aur, cerând chiar acceptul regelui pentru asta. Personalitate retrasă şi discretă, Jean Mihail a locuit un timp într-o singură cameră din palat, despre care se spune că nici măcar n-o încălzea iarna.