Astfel, în ultimii trei ani putem observa că autostrăzile, calea ferată modernizată și metroul au rămas un vis frumos, zugrăvit pe hărțile oficialilor Ministerului Transporturilor. Astăzi, România are 748 de kilometri de autostradă. Autoritățile promit că până la 1 decembrie, când vom celebra Centenarul Marii Uniri, vom ajunge la 1.000 de kilometri de şosea la patru benzi. Mai exact, oficialii MT şi cei din cadrul CNAIR au calculat că, în următoarele 12 luni, aproximativ 156,7 km de autostradă se vor inaugura în România. Aici, guvernanții au luat în calcul cele patru tronsoane de autostradă între Sebeş şi Turda, intrarea în Capitală a tronsonului autostrăzii București-Ploiești, o porţiune din autostrada Transilvania şi ultimele două loturi din Lugoj – Deva. Totodată, anul acesta ar putea începe construcţia capetelor autostrăzii Comarnic – Braşov şi a centurilor oraşelor Comarnic şi Buşteni. Pare greu de crezut că până la finele anului Felix Stroe și conducerea CNAIR vor reuși să taie panglici pentru 156,7 kilometri. Chiar și Asociaţia Pro Infrastructură atrage atenţia că estimarea ministrului“ este „complet iresponsabilă, o minciună gogonată şi o dezinformare grosolană“, arătând că ar putea fi terminaţi doar aproximativ 83,6 kilometri, din care să fie utilizaţi numai 63 de kilometri de autostradă.

Sibiu-Piteşti, abia în 2023

Un proiect amânat de un deceniu, autostrada Sibiu-Piteşti, singurul lot aflat pe Coridorul IV unde nu se execută lucrări, se află în licitaţie. La începutul acestui an, oficialii CNAIR urmează să anunţe firmele care se vor ocupa de proiectarea și construcția loturilor 1 şi 5 din cea mai aşteptată autostradă pentru români. Cu un cost de 3,3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti va închide Coridorul Pan-European, Constanţa-Bucureşti -Piteşti-Sibiu-Deva-Timişoara-Arad. Cei aproximativ 123 km de autostradă, care vor traversa Carpaţii ar putea fi gata cel mai devreme în 2023.
În acest an, oficialii CNAIR gestionează licitaţii pentru proiecte în valoare totală 4 miliarde de euro. Pe lângă loturile 1 şi 5 din autostrada Sibiu-Piteşti, proiecte evaluate la peste 500 milioane euro, o altă licitaţie importantă este pentru noua Autostradă de Centură a Capitalei. Alte proiecte importante gestionate de CNAIR sunt: reproiectarea şi relicitarea celor aproximativ 60 de kilometri ai autostrăzii Suplacu de Barcău – Borş, desemnarea câștigătorilor licitației pentru construcția celor 4 loturi ale drumului expres Craiova- Piteşti. Totodată, în perioada următoare, este așteptată decizia Ministerului Transporturilor referitoare la proiectul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. Conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat la finele anului trecut că și-a propus ca în 2018 să lanseze procedurile de achiziție publică pentru proiectarea și construcția autostrăzilor Iași – Tg. Mureș, Iași – Ungheni şi drumul de mare viteză Pașcani – Siret și a legăturii Pașcani-Bacău, pe coridorul 9 Pan-European. Pe lista investiţiilor CNAIR se află şi Autostrada Iași -Tg. Mureș (A8 – MONTANA, Târgu Mureș – Ditrău – Tg Neamț – Iași Ungheni).

 

Care este soarta căii ferate Braşov-Sighişoara

În contextul noului buget general consolidat al Ministerului Transporturilor pe acest an, de 9,132 miliarde de lei, pare greu de crezut că șantierele de cale ferată vor fi duse la bun sfârșit având în vedere că pentru sectorul feroviar au fost alocați la capitolul investiții doar 1,33 miliarde de lei. Cu aceşti bani CFR SA ar trebui să finalizeze lucrările de modernizare a căii ferate Sighişoara – Simeria şi să demareze lucrările de reabilitare a sectorului CF aflat între Simeria şi Arad, respectiv finanţarea celor patru proiecte în valoare de circa 1,8 miliarde de euro. În prezent, cei aproximativ 180 km de cale ferată, între Sighişoara şi Simeria sunt finalizați în proporţie de aproximativ 85%. Tot pe Coridorului IV feroviar, Ministerul Transporturilor, prin CFR SA, gestionează proiectul de reabilitare a tronsonului feroviar Braşov – Sighişoara şi a secţiunii Predeal – Braşov.
Printre investițiile menționate la capitolul feroviar, oficialii de la Transporturi au pus pe tapet și electrificarea tronsonului Cluj – Episcopia Bihor. Un alt proiect tărăgănat în ultimii ani este reabilitarea podului de la Grădiştea şi modernizarea liniei Bucureşti – Giurgiu – Frontiera cu Bulgaria, linie închisă din anul 2005 din cau­za inundaţiilor.

CFR Călători – fără vagoane şi locomotive

Nici CFR Călători nu se află într-o situație mai bună. Compania este nevoită să circule cu parcul rulant învechit și să facă față unei concurențe destul de mari atât din partea operatorilor privați cât și din cea a transportatorilor rutieri. O urmă de speranță totuși există. Anul aceasta, Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea de Reformă Feroviară, va derula licitaţia pentru achiziţionarea de trenuri, contractul în valoare de circa 400 milioane euro fiind finanţat din bani europeni. Fondurile de la stat sunt destinate acoperirii gratuității oferite studenților. Dacă în ultimii ani, trenul a devenit un mijloc de transport tot mai ocolit, odată cu acest bonus oferit studenților, trenurile au un grad de ocupare foarte ridicat. De exemplu, în vara anului trecut, peste 80% din călătorii spre sau dinspre Litoral au fost făcute de studenţi.
CFR Marfă, cartoful fierbinte
În urmă cu 10 ani, CFR Marfă înregistra profit, iar autoritățile de atunci estimau la cel puțin un miliard de euro suma încasată de stat dintr-o eventuală privatizare. Vânzarea nu a fost realizată, iar CFR Marfă a pierdut nu doar poziția de lider ci și venituri consistente, acumulând pierderi semnificative. Astăzi, soarta operatorului feroviar de marfă depinde de Comisia Europeană. În 2013, înainte de tentativa de a privatiza CFR Marfă, guvernul păstorit de Victor Ponta a decis ștergerea datoriilor de 375 milioane de euro. Comisia Europeană poate considera ajutor de stat ilegal această măsură, ceea ce ar putea băga în faliment compania de stat.

 

Noi promisiuni pentru rețeaua de metrou

În ceea ce privește transportul cu metroul, bucureștenii sunt nevoiți să mai aștepte cel puțin un an pentru a putea circula în Drumul Taberei. Lucrările la linia de metrou Eroilor – Drumul Taberei nu vor fi gata nici în acest an, promisiunile predecesorilor lui Felix Stroe rămân astfel neonorate și în 2018. Conform stadiului fizic al lucrărilor, proiectul, în valoare de peste un miliard de euro, nu va fi gata mai devreme de jumătatea anului viitor.
Un alt proiect major în extinderea rețelei de metrou este magistrala M6, care va lega Capitala de aeroportul Henri Coandă. Ministerul Transporturilor a depus, la finele anului trecut, aplicaţia rescrisă pentru această magistrală, cererea de finanţare fiind acceptată de către Comisia Europeană, conform unui anunț făcut de ministrul de resort. Magistrala de metrou are o lungime de 14,2 kilometri şi 12 staţii, cu o valoare totală a proiectului de 1,391 miliarde euro. „Este un lucru foarte bun. Ajunşi în această etapă, lucrurile nu mai pot da înapoi, avem finanţarea asigurată. Diferenţa de 300 de milioane de euro, pentru realizarea integrală a magistralei de metrou va fi asigurată de către BERD, care s-a oferit să facă această finanţare“, a spus Felix Stroe, care se așteaptă ca până în 2020 lucrările să fie realizate. Totuși, termenul avansat de oficialii Ministerului Transporturilor cu privire la anul în care vom putea circula cu metroul până la Otopeni pare a fi scos din joben, având în vedere proiectul Eroilor-Drumul Taberei.

„Ajunşi în această etapă, lucrurile nu mai pot da înapoi, avem finanţarea asigurată. Diferenţa de 300 de milioane de euro, pentru realizarea integrală a magistralei de metrou 1 Mai-Otopeni va fi asigurată de către BERD”.
Felix Stroe, ministrul Transporturilor.

TAROM vrea să zboare pe plus în 2018

Anul trecut, pe la conducerea companiei aeriene s-au perindat cinci directori. Actualul interimar este Wolff Werner-Wilhelm, care a înlocuit-o pe Ileana Daniela Dragne. Conform Ministerului Transporturilor, TAROM a intrat într-un proces de reevaluare şi reorganizare. Din datele preliminare se pare că anul trecut compania a înregistrat pierderi de 207 milioane de lei, de cinci ori mai mari faţă de cele anunțate în ianuarie 2017, respectiv 41,2 milioane lei. În ultimul trimestru al anului trecut, o comisie numită prin ordin de ministru, condusă de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoş Titea s-a mutat la TAROM și a verificat fiecare compartiment al companiei aeriene. Oficialul MT a finalizat un raport, document care a fost înaintat ministrului Transporturilor, Felix Stroe, și premierului Mihai Tudose. Printre măsurile propuse pentru eficientizarea companiei se află și o reducere de personal care va începe în prima parte a acestui an, așa încât până la finele lui 2018 TAROM să reintre în zona profitului. Râmâne de văzut dacă acest plan va funcționa sau operatorul aerian va continua să zboare cu pierderi.