"În primul trimestru al acestui an am avut o creştere economică robustă (4,1% faţă de perioada similară din 2014, n.r.) cea mai mare din Uniunea Europeană", a menţionat Păuna. 

În opinia acestuia, cel mai important lucru îl reprezintă faptul că această creştere este echilibrată, având la bază trei componente: consumul privat care, în opinia sa, rămâne unul dintre motoarele creşterii economice, exporturile, unde s-a înregistrat o creştere şi, de asemenea, investiţiile, în special cele private. 

"Vedem că, încet-încet, investiţiile se mută din contribuţia negativă în partea pozitivă a creşterii economice, deci încep să devină din nou un motor de creştere. Aici vorbim în principal de investiţiile private. Din păcate, evoluţia investiţiilor publice nu este în linie cu a celor private şi asta se datorează încă unui grad redus de absorbţie a fondurilor europene. Să sperăm că, în următoarea perioadă de programare 2014-2020, se va vedea o creştere a investiţiilor publice", a mai spus reprezentantul Băncii Mondiale în România. 

Potrivit acestuia, potenţialul de creştere a exporturilor este în continuare unul ridicat pe termen mediu şi lung. 

"Sunt şi riscuri asociate cu acest cadru macroeconomic, care este robust la momentul acesta, riscuri externe care ţin de incertitudinile legate de dialogul dintre Grecia şi Eurogrup şi finanţatorii externi. Sunt discuţii intense zilele acestea. Sunt şi riscuri interne legate de evoluţia politicii fiscale în următorii ani. Guvernul promovează o relaxare fiscală importantă. Este important, însă, în acelaşi timp, să ne asigurăm că acest cadru macroeconomic rămâne robust şi riscurile sunt gestionate. Noi credem că potenţialul de creştere economică este mult mai mare decât ceea ce a arătat România în ultimii ani. Creşterea economică în acest an ne aşteptăm să fie de aproximativ 4%, care, probabil, va fi una dintre cele mai mari din UE", a mai spus Păuna. 

Acesta a adăugat că, în acelaşi timp, "sunt ineficienţe importante în multe zone", care, dacă ar fi eliminate, "ar duce la un ritm de creştere probabil şi mai sănătos". 

"Una dintre zonele unde ar trebui să ne concentrăm cu mai multă atenţie este cea de reformă a sectorului public. Acest lucru este important pentru că sectorul public în România gestionează cam aproximativ 35% din produsul intern brut, asta înseamnă aproximativ 50 de miliarde de euro pe an. Este important ca aceste sume să meargă în zonele unde obţinem randamentele economice cele mai mari", a mai spus reprezentantul Băncii Mondiale în România. 

Potrivit acestuia, o zonă importantă în sectorul public o reprezintă reforma administrării taxelor. 

"Colectarea veniturilor rămâne, ca procent din PIB, una dintre cele mai mici din Europa. Indiferent de schimbările de politici, de taxe promovate, nu am reuşit să colectăm mai mult de 32-33% din PIB, ceea ce indică faptul că sunt importante provocările de natură administrativă în colectare", a mai spus Cătălin Păuna. 

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut, în primul trimestru din 2015, cu 4,1% faţă de perioada similară din 2014, iar faţă de trimestrul IV din 2014, economia românească a consemnat o creştere cu 1,5%, în urma revizuirii seriei ajustate sezonier, potrivit celei de-a doua variante provizorii publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

AGERPRES