Numărul potențialilor migranți care aleg Cluj-Napoca este estimat de bancheri la 260.440 de persoane, peste nivelul prognozat pentru București, unde sunt așteptați încă 245.820 de locuitori, în viitorul apropiat. Următorul oraș vizat de migranți este Timișoara, care are potențialul de a atrage puțin peste 200.000 de noi rezidenți. Acesta este urmat îndeaproape de Brașov, pentru care optează 196.000 de persoane, și de Iași, preferat de 73.100 de migranți.

Angajatorii caută, în acest moment, aproape la fel de mulți salariați în București ca în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov cumulat, potrivit unui studiu Colliers International. Pe de altă parte, în ultimii zece ani, aceste patru orașe nu au beneficiat de livrări de spații de birouri comparabile cu cele din Capitală. Astfel, ele au un stoc de spații moderne de birouri de aproape patru ori mai mic decât al Bucureștiului, în condițiile în care sondajele sugerează că migrația internă se va concentra mai degrabă în aceste orașe.

 

„Când vorbim despre piața imobiliară din România, cea mai mare preocupare a investitorilor este lipsa de lichiditate. Deși acest lucru poate fi un dezavantaj, ar trebui să existe o schimbare de perspectivă, deoarece un activ imobiliar în sine este ilichid. Este nevoie de mult timp pentru comercializarea și finalizarea vânzării unei proprietăți, dar situația se schimbă treptat”, a declarat Anca Svoronos, Senior Associate Investment & Debt Advisory în cadrul Colliers International Romania.

Prima jumătate de an a înregistrat un volum de investiții imobiliare de puțin peste 400 mil. euro, în creștere cu 18% față de aceeași perioadă din 2017, un an care a reprezentat cel mai bun nivel post-criză. Momentan, investițiile sunt concentrate în mare parte în București, dar pe termen mediu, atenția se va îndrepta tot mai mult și pe orașele mari din țară, prognozează brokerii imobiliari.

„Urmarea firească ar fi să luăm în considerare factorii care conduc și susțin lichiditatea pe o piață de birouri: creșterea locurilor de muncă, în special în industriile care sunt utilizatoare mari de spațiu de birouri – de exemplu, serviciile IT, raportul dintre stocul nou de spații în contrast cu cererea, care este încă dezechilibrat în orașele regionale, și tendința de creștere a populației pe fondul migrației, așa cum se întâmplă în Cluj-Napoca. Prin urmare, veniturile generate, aprecierea capitalului și acoperirea riscului inflaționist sunt argumente puternice pentru investiții imobiliare în orașele regionale, care încep, astfel, să intre în lumina reflectoarelor”, a încheiat Anca Svoronos.