Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Taxe si impozite

Noul program de guvernare: 5 măsuri cu impact major în economie. Analiză SWOT

Autor: | | 1 Comentarii

A treia tentativă de guvernare a majorității PSD-ALDE vine cu promisiuni copiate dintr-un program de guvernare îndelung contestat. Revista Capital vă prezintă o analiză amănunțită a măsurilor cu impact major în economie.

Cel de-al treilea Executiv al Coaliţiei PSD-ALDE vrea să „revoluţioneze“ mediul economic şi social, însă pleacă din start cu un handicap: neîndeplinirea angajamentelor de către guvernele anterioare. Câte din promisiunile „reşapate“ vor fi puse în practică rămâne de văzut.

La doar un an de la alegerile parlamentare, am ajuns deja la al treilea Cabinet PSD-ALDE, după un dublu eşec cu guvernele anterioare. În mod sigur, nu aceasta este performanţa pe care o aşteptau românii“, le-a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, noilor membri ai Cabinetului Dăncilă, cu ocazia depunerii jurământului de învestitură. Șeful statului le-a atras atenţia că ar trebui să înceteze această „ţopăială guvernamentală“, care anul trecut a dus la „degradarea climatului social şi la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăţi“.

Cu toate acestea, guvernanţii se laudă cu indicatorii macroeconomici de invidiat: cea mai mare creştere economică, deficit bugetar de până în 3%, şomaj la minim istoric şi datorie publică de doar 36,4%. Mai mult, coaliţia PSD-ALDE arată aceste cifre ca pe o reuşită a guvernării de anul trecut. Din păcate, aceştia uită să menţioneze că schimbarea la şase luni a cabinetului de la Palatul Victoria şi haosul creat în fiscalitate prin mă- surile luate sau doar anunţate, ca şi inflaţia în creştere, nu au ajutat cu nimic economia. Mai mult, datele actuale ne arată că în acest an nu se vor repeta „performanţele“ de anul trecut. Inflaţia a ajuns deja la 3,2% şi continuă creşterea, euro a ajuns la 4,65 lei, moneda naţională se va deprecia în continuare, iar dobânzile bancare sunt, de asemenea, în urcare. Degringolada din fiscalitate se află la cote maxime, iar Declaraţia 600 încă rămâne o nebuloasă pentru zeci de mii de români deşi socialdemocraţii au declarat că o vor rezolva chiar din primele zile de la instalarea noului Guvern. Actualul prim-ministru, Viorica Dăncilă, s-a instalat la Palatul Victoria alături de 27 de miniştri şi are un program de guvernare doar pe alocuri modificat faţă de celelalte programe ale fostelor două cabinete PSD-ALDE.

Vă prezentăm şi analizăm cele mai importante cinci măsuri.

 

1. Mai puţine taxe

Noul prim-ministru a declarat că nu va fi introdusă nicio nouă taxă cât timp se află la guvernare. Programul prevede în schimb clarificarea şi simplificarea fiscalităţii, astfel încât numărul maxim de taxe şi impozite să fie 50, dintre care doar zece pentru persoanele fizice şi 40 pentru companii. Cea mai la îndemână metodă pentru a realiza acest lucru este crearea Codului economic al României, o prevedere aflată şi în programele de guvernare anterioare şi care ar fi trebuit să fie gata până la jumătatea anului trecut. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, acum Codul care ar trebui să conţină Codul fiscal, Codul de procedură fiscală şi toate legile cu caracter economic. Proiectul este prevăzut să intre în dezbatere parlamentară în cursul acestui an, însă fără o dată fixă. Mai mult, măsurile fiscale ar trebui adoptate cu 6 luni înainte de a fi introduse, iar timp de cinci ani să nu mai fie făcute modificări. Pare greu de crezut că se va respecta acest lucru având în vedere că doar anul trecut au fost aduse nu mai puţin de 290 de modificări sau completări ale Codului Fiscal, prin 11 acte normative, potrivit unei analize a CNIPMMR.

2. Cote reduse la TVA

O altă prevedere cu impact asupra mediului de afaceri, precum şi asupra tuturor oamenilor, este reducerea la 18% a cotei generale de TVA. Măsura trebuia implementată de la începutul acestui an, aşa cum s-a angajat PSD în 2017, însă acum ea este amânată pentru 2019. Până atunci, guvernul Dăncilă vrea să implementeze restanţa Cabinetului Tudose referitoare la cota de TVA de 5% pentru vânzarea de locuinţe, astfel încât să fie cuprinse toate locuinţele cu suprafaţă mai mică de 120 mp, iar plafonul pentru plata TVA să urce de la 220.000 lei până la 300.000 lei. Conform actualului program de guvernare, reducerea TVA la locuinţe va avea ca impact crearea a 50.000 de locuri noi de muncă. Aici trebuie menţionat faptul că, în urmă cu un an, Guvernul Grindeanu îşi luase angajamentul să scadă TVA la locuinţe la 0%, însă Comisia Europeană nu a agreat măsura.

 

3. Creşterea salariul minim

Majorarea salariului minim rămâ- ne o preocupare importantă a guvernului PSD-ALDE, iar actualul program prevede creşterea salariului minim net cu 100 de lei anual, astfel încât în 2020 să ajungă la echivalentul a 300 de euro. Pentru angajatori va însemna o majorare obligatorie a salariilor cu circa 140 de lei, date fiind taxele aferente ce trebuie suportate. Deşi este o mă- sură care va ajuta persoanele ce muncesc pe salariul minim, va fi o povară suplimentară pentru multe companii, iar rezultatul va fi închiderea multor afaceri mici, care nu au marje operaţionale suficiente pentru a susţine creşterile de salarii. De asemenea, pentru angajaţii cu studii superioare, majorarea anuală va fi de 150 de lei. Lăsând deoparte impactul asupra angajatorilor, majorările de salarii se traduc prin susţinerea consumului. „Obsesia pentru consum este evidentă, o filosofie care are la bază teza keynesistă falsă cum că stimulând consumul poţi creşte durabil“, spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE, care arată că această „stimulare iraţională a consumului“ duce la creşterea importurilor şi a deficitului comercial. Și care, la rândul lor, duc la presiuni asupra cursului de schimb, la inflaţie şi la creşterea dobânzilor. Programul de guvernare subliniază că în prezent 15% dintre angajaţi câştigă 85% dintre venituri, iar ţinta este ca în 2020 peste un milion de salariaţi să aibă venituri lunare brute de cel puţin o mie de euro şi care să constituie clasa de mijloc din România. Totodată, salariul mediu brut la nivel de economie ar urma să fie mai mare de o mie de euro în 2020.

4. Fonduri de dezvoltare

 

O idee la care nu s-a renunţat este crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) şi care ar trebui să se ocupe de majoritatea investiţiilor statului. Fiind alcătuit din companiile de stat profitabile, Fondul ar trebui să aibă o valoare de peste 10 miliarde euro şi va putea utiliza veniturile din privatizări, din dividendele oferite de companii şi din vânzarea de active neperformante. Se estimează că peste opt miliarde de euro vor intra în economie în următorii trei ani ca urmare a înfiinţării FSDI. Aproximativ 3,5 miliarde euro ar trebui să meargă către construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale, iar circa 3 miliarde euro ar trebui să intre în construcţia de autostrăzi şi căi ferate. O altă industrie care ar urma să fie dezvoltată prin FSDI este cea de armament, „prin modernizarea şi extinderea capacităţilor fabricilor existente“. Optimismul din programul de guvernare indică un impact enorm asupra economiei: dezvoltarea rapidă a infrastructurii de transport (350 kilometri de autostradă în următorii trei ani şi 250 km de cale ferată modernizată – cifre anunţate în Parlament de premierul Dăncilă) şi crearea a aproximativ 300.000 de locuri de muncă până în 2020. Toate cifrele par a fi scoase din joben, fără nicio analiză concretă a proiectelor aflate în derulare sau în pregătire. Programul de guvernare prevede şi înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companiile unde statul deţine participaţii şi care sunt în prezent administrate de AVAS şi companiile care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiilor europene. Nu sunt prevăzute termene pentru crearea celor două fonduri deşi ar fi trebuit să fie înfiinţate de anul trecut, conform programelor anterioare. Avântul guvernului în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi entităţi nu se opreşte la cele două fonduri mamut, ci are în vedere şi înfiinţarea a opt Agenţii Regionale de Investiţii şi Promovare a Exportului în perioada 2018 – 2019. De asemenea, ar urma să fie înfiinţată şi Casa de Comerţ a României.

5. Risc de derapaj fiscal

Pentru 2018, guvernul se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar mai mic de 3% şi o datorie publică de sub 60% din PIB. Din păcate, execuţia bugetară de anul trecut, când încasările au fost nominal mai mari decât în 2016, dar nu au crescut la fel de mult ca majorarea PIB, ne arată că anul acesta încadrarea în ţinta de deficit ar putea fi mult mai dificilă. „Cred că suntem singura ţară de pe planetă unde PIB-ul creşte ca în China, dar încasările bugetare scad şi deficitul creşte“, spune Bogdan Glăvan, care precizează că majorarea cu 14% a cheltuielilor statului a alimentat consumul şi creşterea importurilor. De altfel, unul dintre principalele riscuri identificate de analişti pentru acest an este derapajul fiscal, adică încasări semnificativ mai mici decât cele programate, ceea ce ar duce la majorarea unor taxe şi impozite sau introducerea unora noi.

 

Acest articol a fost publicat în numărul 5 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 5-11 februarie 2018

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

PlayTech

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro