PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Media

Mutarea de 30 mil. euro a lui Adrian Sârbu

Autor: Mirona Hriţcu | luni, 12 august 2013 | 40 Comentarii

Pro Tv a ieșit din lista canalelor cu transmisie obligatorie. O decizie luată în premieră în audiovizualul românesc de către Adrian Sârbu a reușit, în doar câteva zile, să dea peste cap întreaga piață TV. Concurenții se gândesc (a câta oară?) să-i urmeze exemplul, clienții se gândesc dacă merită să dea 3-4 lei în plus la abonamentul TV, sute de firme de cablu se întreabă cum vor supraviețui în noile condiții

Ce face primul patron de presă liberă de douăzeci și ceva de ani? Trăiește într-un turn de cleștar (dă interviuri o dată la cinci ani și se lasă fotografiat o dată la zece). Își ia prin surprindere telespectatorii și concurenții, deopotrivă. Taie și spânzură. Și îi iese cam tot. Pentru a descrie sau măcar enumera toate „trucurile“ prin care a revoluționat piața media ne-ar trebui mult mai mult spațiu editorial. Ne vom rezuma, deci, la ultima mișcare - scoaterea celui mai popular post de televiziune românesc, Pro Tv, din sistemul must-carry. Despre must-carry, pe scurt: legea audiovizualului prevede că firmele de cablu sunt obligate să preia gratuit 25 de canale TV românești, în funcție de audiențe. În lista acestora nu se regăsește însă un post extrem de popular, cum este Acasă (care oscilează între locurile 4 și 7 în clasamentul numărului de telespectatori). Și asta, pentru că, în afară de postul-fanion, Pro Tv, toate canalele deținute de Central European Media Enterprises (CME), compania pe care o conduce Adrian Sârbu - Acasă TV, Acasă Gold, Pro Cinema, Sport.ro, ProTV Interațional şi MTV - au fost de mult incluse într-un pachet separat, pachet pentru care distribuitorii plătesc cam jumătate de euro. Așadar, deși avea opțiunea de a-și include posturile cu audiență mai redusă în sistemul must-carry, unul evident avantajos pentru micii jucători, Sârbu a preferat varianta mai riscantă a vânzării separate către operatorii de cablu, lăsând în schimb loc în lista televiziunilor preluate obligatoriu unor nume precum TV H 2.0, Național 24 plus sau Inedit TV. Ban la ban trage: câștigătorii și victimele În cuvintele lui Petrișor Obae, editorul site-ului paginademedia.ro, „mutarea vine într-un moment în care întreaga piață de publicitate TV este puternic afectată de criză și își propune să completeze veniturile postului de televiziune. Pro TV a mizat, probabil, și pe faptul că, fiind lider de audiență, va fi dorit, în continuare, de operatorii de cablu, chiar dacă va fi plătit“. Deși marea majoritate a telespectatorilor nici nu auziseră, până acum câteva zile, de conceptul must-carry, reacția în fața deciziei postului din Pache Protopopescu a provocat reacții înflăcărate. Pe de o parte, din partea consumatorilor de TV, care au aflat că vor fi nevoiți să plătească în plus câțiva lei pentru a se putea uita în continuare la Pro Tv, pe de alta din partea Consiliului Național al Audiovizualului, care trebuie să proceseze noile contracte modificate cu cabliștii, și cel mai acerb din partea acestora din urmă. Și asta, pentru că oferta Pro Tv pentru operatorii prin cablu este clară: cine nu are peste 300.000 de abonați (intră aici toți cabliștii, cu excepția RCS&RDS, UPC, Romtelecom și Digital Cable Systems) va trebui să achite un euro (plus TVA)/ abonat/ lună, fără posibilitatea obținerii vreunui discount. În general, prețul minim al abonamentului TV de bază este de 25 de lei. Pentru orice operator din provincie, care, cu doar câteva mii de clienți, a reușit până acum să facă față cu succes „giganților“ enumerați mai sus, aplicarea unui cost suplimentar echivalent cu 15%-20% din actualul abonament poate reprezenta cea mai scurtă cale spre faliment. „Dacă scumpesc toți cei 300 de operatori din țară abonamentul, nu am nicio problemă. Ce mă deranjează este că atunci când RDS-ul primește o reducere de 66%, el va veni cu un preț mai mic, iar omul nu va mai pricepe de ce vecinul plătește mai puțin, chiar și cu câțiva lei“, spune Adrian Mărgescu, directorul firmei Pan Electro, din Fetești. Calculează că, potrivit ofertei de contract primite de la oficialii Pro, „prețul abonamentului ar fi afectat cu doi lei în perioada următoare și cu încă doi lei de la 1 februarie 2014“. Prin urmare, la fel ca mulți alți operatori care nu intră în categoria privilegiată a beneficiarilor de discount, „luăm în considerare atât renunțarea la retransmiterea postului Pro Tv în sistem analogic, cât și retransmiterea întregului pachet al Pro Tv în sistem digital, fie în pachetul de bază, fie într-un pachet separat pentru care prețul «à la carte», ar fi de circa 6 lei“. Și reprezentanții societății băimărene Canal 7, cu 4.000 de abonați, se gândesc serios să scoată Pro Tv-ul din grilă, „dar trebuie să fim atenți și la cei cu care suntem în concurență pe această piață“. Sunt, firesc, nemulțumiți de strategia agresivă de discount aplicată de Pro în cazul marilor operatori, acuzând crearea unei concurențe neloiale și discriminatorii. Și Adrian Mărgescu, de la Pan Electro, este de părere că ultimele mutații contravin Legii concurenței, conform căreia „aplicarea discount-urilor trebuie să fie temeinic motivată de economiile pe care le-ar face vânzătorul produselor sau serviciilor cu această ocazie. Or, este cam greu de spus cum ar putea fi argumentat discountul maxim în cazul de față. Așteptăm o reacție a Consiliului Concurenței care să conducă la intrarea în normalitate“. Pe de altă parte, Consiliul a avut deja o reacție la noua stare de fapt, sub forma unui interviu acordat Hotnews de vicepreședintele instituției, Mircea Valentin. Oficialul s-a declarat „îngrijorat că reduceri de genul celor menționate pe site-ul Pro TV ar putea avea un impact negativ asupra operatorilor de talie mică și i-ar avantaja foarte mult pe cei mari: un discount de două treimi din prețul inițial (cel care i-ar reveni, conform ofertei Pro, companiei RDS&RCS - n.r.) este considerabil și este greu de înțeles cum poate fi economia realizată de postul TV atât de mare. Există, astfel, o îngrijorare legitimă cu privire la efectele tarifelor care vor fi introduse asupra micilor operatori“. Pe de altă parte, intervenția Consiliului în acest moment este puțin probabilă. Compania merge în jos, CEO-ul rămâne Cine se declară surprins sau dezamăgit de decizia Pro trebuie să fie și puțin dezinformat: în ultimul raport anual al CME se precizează clar că, pentru a contracara efectele nocive ale crizei economice, compania va miza pe diversificarea surselor de venituri și pe creșterea tarifelor de publicitate și a taxelor cerute cabliștilor. Tot de acolo aflăm că strategia a eșuat, cel puțin până acum, în cea mai mare piață de CME, Republica Cehă, unde compania a raportat recent cifre dezastruoase, „în condițiile în care anumiți clienți-cheie de publicitate au acceptat doar recent prețurile noastre mai mari“. De altfel, raportul CME ar putea concura pentru titlul de cel mai pesimist asemenea document publicat vreodată. În general, indiferent de pierderile înregistrate, companiile listate la bursă încearcă să-și convingă acționarii că, de fapt, lucrurile merge pe făgașul bun, că cifrele nefericite din ultimul exercițiu financiar sunt cauzate exclusiv de conjuncturi nefericite. Etcetera. Ei bine, la polul opus, cităm din raportul CME: „Ne confruntăm cu o gravă criză de lichidități și este posibil să avem nevoie de surse suplimentare de capital pentru a ne finanța operațiunile“, „Este posibil ca tentativa noastră de majorare și de diversificare a veniturilor să eșueze“, „S-ar putea să nu ne putem refinanța creditele“ etc. Acesta este motivul pentru care la începutul anului, s-a speculat intens în legătură cu o iminentă debarcare a lui Sârbu de la conducerea CME, mai mulți „oameni din interior“ fiind siguri că acestuia i se pregătea un loc confortabil în fruntea RCS&RDS. Și totuși, în aprilie, compania deținută în proproție de 49,9% de gigantul Time Warner a anunțat că a prelungit contractul „Shogunului“ (una dintre poreclele răspândite ale lui Sârbu) cu încă trei ani. Cât câștigă cel mai exotic CEO român Veniturile anuale ale lui Adrian Sârbu sunt compuse din salariul de bază și diverse bonusuri de performanță calitativă (menținerea posturilor deținute pe poziția de lideri de piață în țările în care este prezentă CME, de exemplu) și cantitativă (în general, atingerea anumitor ținte financiare și de vânzări), dar și din anumite prime pentru performanțe deosebite. Astfel, în 2009, la momentul numirii în fruntea CME, acționarii au identificat câteva zone operționale în care Sârbu trebuia să aibă un aport. Așa se face că în 2010 a primit jumătate de milion de dolari pentru că a reușit să vândă în condiții favorabile subsidiara CME din Ucraina, în 2009, 2010 și 2012 i-au revenit câteva sute de mii de dolari pentru reușita de a refinanța creditele companiei, iar în 2011 a primit un „premiu“ de încă 500.000 de dolari pentru întocmirea unui plan de succesiune la nivel de management. Atât pentru CME, cât și pentru președintele său, anul trecut a fost, din multe puncte de vedere, catastrofal. După ce veniturile din publicitate au scăzut cu 6 procente, obiectivele financiare nu au putut fi atinse, ceea ce a făcut ca veniturile lui Adrian Sârbu din 2012 să atingă un minimum al ultimilor ani: două milioane de dolari, spre deosebire de 3,7 milioane de dolari, în 2011, respectiv 5,5 milioane, în 2010. O decizie greu de copiat La cum arată lucrurile acum, impactul deciziei Pro asupra restului televiziunilor ar trebui să fie minim. Fără îndoială, Antenele sunt un concurent de prim rang în termeni de audiență, însă este de bănuit că nu  și-ar permite o mutare similară - în ciuda afirmațiilor patronului din umbră, Dan Voiculescu, cum că „ne gândim dacă să ieșim și noi din lista must-carry“. Totuși, războiul dus cu armele pe față dintre trustul Intact și liderul de piață al distribuitorilor, RCS&RDS, face previzibilă scoaterea Antenelor din grilă în momentul în care s-ar lua o asemenea decizie. Or, e suficient să ne amintim că posturile trustului Intact nu mai sunt recepționate de cei peste 1,1 milioane de abonați ai serviciului Digi (platforma de satelit a RDS) de aproape un an și jumătate ca să ne dăm seama cine ar ieși câștigător din această luptă surdă. În schimb, ca să anticipăm impactul deciziei Pro, e suficient să precizăm că, la câteva zile de la anunțarea noii strategii, unul dintre membrii CNA, Valentin Jucan, propunea „eliminarea parţială a ceea ce înseamnă astăzi «must-carry», având în vedere mutaţiile de pe piaţă. Cred că ar trebui să ne gândim, cu maximă seriozitate, dacă mai are sens să existe acest concept“.

3,6 mil. de dolari este suma minimă care i-ar reveni lui Adrian Sârbu în cazul în care CME îi va rezilia contractul înainte de finalul lui 2016

29
De atâtea ori a scăzut valoarea acțiunilor CME din 2007 (anul în care Sârbu devenea director operațional) și până acum

Puțini oameni de business au reușit să se ascundă atât de bine de ochii presei și ai curioșilor. Pentru cei care nu-și mai amintesc cum arată pionierul presei libere din România, l-am surprins în urmă cu doi ani la turneul de la Madrid, în compania lui Sebastian Vlădescu (fost ministru al Finanțelor), Ion Țiriac și Răsvan Radu (CEO al Unicredit Țiriac Bank)

Născut la Brașov, în 1955

Absolvent al Academiei de Teatru și Film, după care a urmat o carieră de regizor

Ca secretar de stat pentru domeniul mass-media în primul guvern post-revoluție, a pus la punct prima lege a audiovizualului, care, între altele, reglementa funcționarea televiziunilor private

S-a retras din funcție după doar câteva luni, iar la finalul lui 1990 punea bazele compania de producție Media Pro

În 1993 a înființat postul de televiziune Pro Tv. Doi ani mai târziu, CME intra în acționariatul Pro Tv SA

În 2006 a fost numit director regional al CME pentru Cehia, Slovacia și România. În octombrie 2007, devenea director operațional al companiei, iar în iulie 2009 - președinte al CME.

Perioada dificilă prin care trece compania pe care o conduce nu este primul obstacol din cariera omului de afaceri: opt companii controlate direct sau indirect de Adrian Sârbu au falimentat sau au intrat în procedura de insolvență în ultimii nouă ani, patru dintre ele chiar în 2012. Este vorba de Media Com 95, Agenția de Drepturi Sportive, Compania de Construcții București, Media Tel 96, Editura Cartea de Buzunar, Mediafax Data Base Consulting și Music & Events Company Business.

După cum bine se știe, cine pleacă din Pro, nu se mai întoarce. O excepție notabilă o reprezintă Lucian Mândruță, care, după opt ani în Pache Protopopescu, „a rătăcit“ alți opt ani la Antena 1 și Antena 2, după care, în 2011, a fost numit Creative Marketing Manager la Mediafax Group. În schimb, adesea, oamenii care i-au rămas alături au avut numai de câștigat. Astfel, la conducerea CME regăsim nume care, în anii trecuți, făceau legea și în Media Pro. Angajat în 2001 în departamentul de vânzări al Pro Tv SA, Ciprian Stancu (35 de ani) s-a bucurat de o carieră înfloritoare, din septembrie 2011 ocupând funcția de director de vânzări al CME. De la începuturi, Anca Truță (37 de ani) a fost numită director de achiziții și distribuție, funcție pe care a deținut-o și în subsidiara românească, din 2006 până în 2009.

SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.