CITEŞTE ŞI

Media

Mutarea de 30 mil. euro a lui Adrian Sârbu

Autor: Mirona Hriţcu | luni, 12 august 2013 | 40 Comentarii

Pro Tv a ieşit din lista canalelor cu transmisie obligatorie. O decizie luată în premieră în audiovizualul românesc de către Adrian Sârbu a reuşit, în doar câteva zile, să dea peste cap întreaga piaţă TV. Concurenţii se gândesc (a câta oară?) să-i urmeze exemplul, clienţii se gândesc dacă merită să dea 3-4 lei în plus la abonamentul TV, sute de firme de cablu se întreabă cum vor supravieţui în noile condiţii

Ce face primul patron de presă liberă de douăzeci şi ceva de ani? Trăieşte într-un turn de cleştar (dă interviuri o dată la cinci ani şi se lasă fotografiat o dată la zece). Îşi ia prin surprindere telespectatorii şi concurenţii, deopotrivă. Taie şi spânzură. Și îi iese cam tot. Pentru a descrie sau măcar enumera toate „trucurile“ prin care a revoluţionat piaţa media ne-ar trebui mult mai mult spaţiu editorial. Ne vom rezuma, deci, la ultima mişcare - scoaterea celui mai popular post de televiziune românesc, Pro Tv, din sistemul must-carry. Despre must-carry, pe scurt: legea audiovizualului prevede că firmele de cablu sunt obligate să preia gratuit 25 de canale TV româneşti, în funcţie de audienţe. În lista acestora nu se regăseşte însă un post extrem de popular, cum este Acasă (care oscilează între locurile 4 şi 7 în clasamentul numărului de telespectatori). Și asta, pentru că, în afară de postul-fanion, Pro Tv, toate canalele deţinute de Central European Media Enterprises (CME), compania pe care o conduce Adrian Sârbu - Acasă TV, Acasă Gold, Pro Cinema, Sport.ro, ProTV Interaţional şi MTV - au fost de mult incluse într-un pachet separat, pachet pentru care distribuitorii plătesc cam jumătate de euro. Aşadar, deşi avea opţiunea de a-şi include posturile cu audienţă mai redusă în sistemul must-carry, unul evident avantajos pentru micii jucători, Sârbu a preferat varianta mai riscantă a vânzării separate către operatorii de cablu, lăsând în schimb loc în lista televiziunilor preluate obligatoriu unor nume precum TV H 2.0, Naţional 24 plus sau Inedit TV. Ban la ban trage: câştigătorii şi victimele În cuvintele lui Petrişor Obae, editorul site-ului paginademedia.ro, „mutarea vine într-un moment în care întreaga piaţă de publicitate TV este puternic afectată de criză şi îşi propune să completeze veniturile postului de televiziune. Pro TV a mizat, probabil, şi pe faptul că, fiind lider de audienţă, va fi dorit, în continuare, de operatorii de cablu, chiar dacă va fi plătit“. Deşi marea majoritate a telespectatorilor nici nu auziseră, până acum câteva zile, de conceptul must-carry, reacţia în faţa deciziei postului din Pache Protopopescu a provocat reacţii înflăcărate. Pe de o parte, din partea consumatorilor de TV, care au aflat că vor fi nevoiţi să plătească în plus câţiva lei pentru a se putea uita în continuare la Pro Tv, pe de alta din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, care trebuie să proceseze noile contracte modificate cu cabliştii, şi cel mai acerb din partea acestora din urmă. Și asta, pentru că oferta Pro Tv pentru operatorii prin cablu este clară: cine nu are peste 300.000 de abonaţi (intră aici toţi cabliştii, cu excepţia RCS&RDS, UPC, Romtelecom şi Digital Cable Systems) va trebui să achite un euro (plus TVA)/ abonat/ lună, fără posibilitatea obţinerii vreunui discount. În general, preţul minim al abonamentului TV de bază este de 25 de lei. Pentru orice operator din provincie, care, cu doar câteva mii de clienţi, a reuşit până acum să facă faţă cu succes „giganţilor“ enumeraţi mai sus, aplicarea unui cost suplimentar echivalent cu 15%-20% din actualul abonament poate reprezenta cea mai scurtă cale spre faliment. „Dacă scumpesc toţi cei 300 de operatori din ţară abonamentul, nu am nicio problemă. Ce mă deranjează este că atunci când RDS-ul primeşte o reducere de 66%, el va veni cu un preţ mai mic, iar omul nu va mai pricepe de ce vecinul plăteşte mai puţin, chiar şi cu câţiva lei“, spune Adrian Mărgescu, directorul firmei Pan Electro, din Feteşti. Calculează că, potrivit ofertei de contract primite de la oficialii Pro, „preţul abonamentului ar fi afectat cu doi lei în perioada următoare şi cu încă doi lei de la 1 februarie 2014“. Prin urmare, la fel ca mulţi alţi operatori care nu intră în categoria privilegiată a beneficiarilor de discount, „luăm în considerare atât renunţarea la retransmiterea postului Pro Tv în sistem analogic, cât şi retransmiterea întregului pachet al Pro Tv în sistem digital, fie în pachetul de bază, fie într-un pachet separat pentru care preţul «à la carte», ar fi de circa 6 lei“. Și reprezentanţii societăţii băimărene Canal 7, cu 4.000 de abonaţi, se gândesc serios să scoată Pro Tv-ul din grilă, „dar trebuie să fim atenţi şi la cei cu care suntem în concurenţă pe această piaţă“. Sunt, firesc, nemulţumiţi de strategia agresivă de discount aplicată de Pro în cazul marilor operatori, acuzând crearea unei concurenţe neloiale şi discriminatorii. Și Adrian Mărgescu, de la Pan Electro, este de părere că ultimele mutaţii contravin Legii concurenţei, conform căreia „aplicarea discount-urilor trebuie să fie temeinic motivată de economiile pe care le-ar face vânzătorul produselor sau serviciilor cu această ocazie. Or, este cam greu de spus cum ar putea fi argumentat discountul maxim în cazul de faţă. Aşteptăm o reacţie a Consiliului Concurenţei care să conducă la intrarea în normalitate“. Pe de altă parte, Consiliul a avut deja o reacţie la noua stare de fapt, sub forma unui interviu acordat Hotnews de vicepreşedintele instituţiei, Mircea Valentin. Oficialul s-a declarat „îngrijorat că reduceri de genul celor menţionate pe site-ul Pro TV ar putea avea un impact negativ asupra operatorilor de talie mică şi i-ar avantaja foarte mult pe cei mari: un discount de două treimi din preţul iniţial (cel care i-ar reveni, conform ofertei Pro, companiei RDS&RCS - n.r.) este considerabil şi este greu de înţeles cum poate fi economia realizată de postul TV atât de mare. Există, astfel, o îngrijorare legitimă cu privire la efectele tarifelor care vor fi introduse asupra micilor operatori“. Pe de altă parte, intervenţia Consiliului în acest moment este puţin probabilă. Compania merge în jos, CEO-ul rămâne Cine se declară surprins sau dezamăgit de decizia Pro trebuie să fie şi puţin dezinformat: în ultimul raport anual al CME se precizează clar că, pentru a contracara efectele nocive ale crizei economice, compania va miza pe diversificarea surselor de venituri şi pe creşterea tarifelor de publicitate şi a taxelor cerute cabliştilor. Tot de acolo aflăm că strategia a eşuat, cel puţin până acum, în cea mai mare piaţă de CME, Republica Cehă, unde compania a raportat recent cifre dezastruoase, „în condiţiile în care anumiţi clienţi-cheie de publicitate au acceptat doar recent preţurile noastre mai mari“. De altfel, raportul CME ar putea concura pentru titlul de cel mai pesimist asemenea document publicat vreodată. În general, indiferent de pierderile înregistrate, companiile listate la bursă încearcă să-şi convingă acţionarii că, de fapt, lucrurile merge pe făgaşul bun, că cifrele nefericite din ultimul exerciţiu financiar sunt cauzate exclusiv de conjuncturi nefericite. Etcetera. Ei bine, la polul opus, cităm din raportul CME: „Ne confruntăm cu o gravă criză de lichidităţi şi este posibil să avem nevoie de surse suplimentare de capital pentru a ne finanţa operaţiunile“, „Este posibil ca tentativa noastră de majorare şi de diversificare a veniturilor să eşueze“, „S-ar putea să nu ne putem refinanţa creditele“ etc. Acesta este motivul pentru care la începutul anului, s-a speculat intens în legătură cu o iminentă debarcare a lui Sârbu de la conducerea CME, mai mulţi „oameni din interior“ fiind siguri că acestuia i se pregătea un loc confortabil în fruntea RCS&RDS. Și totuşi, în aprilie, compania deţinută în proproţie de 49,9% de gigantul Time Warner a anunţat că a prelungit contractul „Shogunului“ (una dintre poreclele răspândite ale lui Sârbu) cu încă trei ani. Cât câştigă cel mai exotic CEO român Veniturile anuale ale lui Adrian Sârbu sunt compuse din salariul de bază şi diverse bonusuri de performanţă calitativă (menţinerea posturilor deţinute pe poziţia de lideri de piaţă în ţările în care este prezentă CME, de exemplu) şi cantitativă (în general, atingerea anumitor ţinte financiare şi de vânzări), dar şi din anumite prime pentru performanţe deosebite. Astfel, în 2009, la momentul numirii în fruntea CME, acţionarii au identificat câteva zone operţionale în care Sârbu trebuia să aibă un aport. Aşa se face că în 2010 a primit jumătate de milion de dolari pentru că a reuşit să vândă în condiţii favorabile subsidiara CME din Ucraina, în 2009, 2010 şi 2012 i-au revenit câteva sute de mii de dolari pentru reuşita de a refinanţa creditele companiei, iar în 2011 a primit un „premiu“ de încă 500.000 de dolari pentru întocmirea unui plan de succesiune la nivel de management. Atât pentru CME, cât şi pentru preşedintele său, anul trecut a fost, din multe puncte de vedere, catastrofal. După ce veniturile din publicitate au scăzut cu 6 procente, obiectivele financiare nu au putut fi atinse, ceea ce a făcut ca veniturile lui Adrian Sârbu din 2012 să atingă un minimum al ultimilor ani: două milioane de dolari, spre deosebire de 3,7 milioane de dolari, în 2011, respectiv 5,5 milioane, în 2010. O decizie greu de copiat La cum arată lucrurile acum, impactul deciziei Pro asupra restului televiziunilor ar trebui să fie minim. Fără îndoială, Antenele sunt un concurent de prim rang în termeni de audienţă, însă este de bănuit că nu  şi-ar permite o mutare similară - în ciuda afirmaţiilor patronului din umbră, Dan Voiculescu, cum că „ne gândim dacă să ieşim şi noi din lista must-carry“. Totuşi, războiul dus cu armele pe faţă dintre trustul Intact şi liderul de piaţă al distribuitorilor, RCS&RDS, face previzibilă scoaterea Antenelor din grilă în momentul în care s-ar lua o asemenea decizie. Or, e suficient să ne amintim că posturile trustului Intact nu mai sunt recepţionate de cei peste 1,1 milioane de abonaţi ai serviciului Digi (platforma de satelit a RDS) de aproape un an şi jumătate ca să ne dăm seama cine ar ieşi câştigător din această luptă surdă. În schimb, ca să anticipăm impactul deciziei Pro, e suficient să precizăm că, la câteva zile de la anunţarea noii strategii, unul dintre membrii CNA, Valentin Jucan, propunea „eliminarea parţială a ceea ce înseamnă astăzi «must-carry», având în vedere mutaţiile de pe piaţă. Cred că ar trebui să ne gândim, cu maximă seriozitate, dacă mai are sens să existe acest concept“.

3,6 mil. de dolari este suma minimă care i-ar reveni lui Adrian Sârbu în cazul în care CME îi va rezilia contractul înainte de finalul lui 2016

29
De atâtea ori a scăzut valoarea acţiunilor CME din 2007 (anul în care Sârbu devenea director operaţional) şi până acum

Puţini oameni de business au reuşit să se ascundă atât de bine de ochii presei şi ai curioşilor. Pentru cei care nu-şi mai amintesc cum arată pionierul presei libere din România, l-am surprins în urmă cu doi ani la turneul de la Madrid, în compania lui Sebastian Vlădescu (fost ministru al Finanţelor), Ion Țiriac şi Răsvan Radu (CEO al Unicredit Țiriac Bank)

Născut la Braşov, în 1955

Absolvent al Academiei de Teatru şi Film, după care a urmat o carieră de regizor

Ca secretar de stat pentru domeniul mass-media în primul guvern post-revoluţie, a pus la punct prima lege a audiovizualului, care, între altele, reglementa funcţionarea televiziunilor private

S-a retras din funcţie după doar câteva luni, iar la finalul lui 1990 punea bazele compania de producţie Media Pro

În 1993 a înfiinţat postul de televiziune Pro Tv. Doi ani mai târziu, CME intra în acţionariatul Pro Tv SA

În 2006 a fost numit director regional al CME pentru Cehia, Slovacia şi România. În octombrie 2007, devenea director operaţional al companiei, iar în iulie 2009 - preşedinte al CME.

Perioada dificilă prin care trece compania pe care o conduce nu este primul obstacol din cariera omului de afaceri: opt companii controlate direct sau indirect de Adrian Sârbu au falimentat sau au intrat în procedura de insolvenţă în ultimii nouă ani, patru dintre ele chiar în 2012. Este vorba de Media Com 95, Agenţia de Drepturi Sportive, Compania de Construcţii Bucureşti, Media Tel 96, Editura Cartea de Buzunar, Mediafax Data Base Consulting şi Music & Events Company Business.

După cum bine se ştie, cine pleacă din Pro, nu se mai întoarce. O excepţie notabilă o reprezintă Lucian Mândruţă, care, după opt ani în Pache Protopopescu, „a rătăcit“ alţi opt ani la Antena 1 şi Antena 2, după care, în 2011, a fost numit Creative Marketing Manager la Mediafax Group. În schimb, adesea, oamenii care i-au rămas alături au avut numai de câştigat. Astfel, la conducerea CME regăsim nume care, în anii trecuţi, făceau legea şi în Media Pro. Angajat în 2001 în departamentul de vânzări al Pro Tv SA, Ciprian Stancu (35 de ani) s-a bucurat de o carieră înfloritoare, din septembrie 2011 ocupând funcţia de director de vânzări al CME. De la începuturi, Anca Truţă (37 de ani) a fost numită director de achiziţii şi distribuţie, funcţie pe care a deţinut-o şi în subsidiara românească, din 2006 până în 2009.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.