Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Macro

Miza regionalizării: 13 miliarde de euro pe an

Autor: |

Deşi se vorbeşte de descentralizare şi de o absorbţie mai bună a fondurilor UE, noua împărţire administrativă riscă să fie doar o nouă gaură neagră într-un aparat bugetar şi aşa stufos Primul proiect postdecembrist privind reorganizarea teritorială a României a fost lansat în 2003, de Octav Cozmâncă, pe atunci ministrul administraţiei publice în cabinetul Năstase. Ideea sa a fost însă respinsă de baronii PSD, care-şi simţeau ameninţate privilegiile. În vara lui 2011, preşedintele Traian Băsescu a relansat ideea reorganizării pe baza celor opt regiuni de dezvoltare deja existente. „Principalul obiectiv este debirocratizarea şi descentralizarea României, crearea unor condiţii pentru a se dezvolta proiecte de dezvoltare regională în condiţii optime, şi nu mici lucrări pentru un judeţ sau pentru satisfacerea clientelei. Reorganizarea este în numele debirocratizării şi în numele apropierii deciziei de cetăţean“, explica la acel moment şeful statului. Reprezentanţii opoziţiei de atunci au criticat dur proiectul prezidenţial şi au solicitat organizarea unui referendum pe această temă. Un an mai târziu, ajunşi la putere, liderii USL şi-au dat seama brusc că regionalizarea este necesară şi au anunţat că vor veni cu propriul lor proiect. „În acest moment, regiunile nu sunt prevăzute în Constituţie ca unităţi administrativ-teritoriale, aşa că vrem ca, până la sfârşitul lunii iunie 2013, să avem trecută de Parlament noua structură a regiunilor. După care este nevoie de referendum, pentru a se ratifica revizuirea Constituţiei“, anunţa în decembrie anul trecut premierul Victor Ponta. Și, spre deosebire de alte planuri guvernamentale, acesta pare să nu fi fost abandonat pe parcurs. În 11 februarie, vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat că se lucrează la noua împărţire şi că, cel mai probabil, fiecare nouă regiune va avea mai multe capitale. În ciuda acestei declaraţii menite a calma tensiunile din teritoriu, lupta pentru supremaţie în cadrul nou-createlor entităţi se dă din ce în ce mai vizibil. Ministrul energiei şi preşedinte al PSD Braşov, Constantin Niţă, l-a atacat dur pe proaspătul liberal Klaus Iohannis: „Domnul Iohannis a declarat, zilele trecute, cu o seninătate şi cu o îndrăzneală extraordinare, că unul dintre scopurile principale pentru care a intrat în PNL este să ajute Sibiul să devină capitala Regiunii Centru în urma împărţirii administrative, iar dumnealui, implicit, să devină guvernator.“ În opinia lui Niţă, capitala regiunii Centru (în prezent la Alba Iulia) ar trebui, desigur, să fie Braşovul. Pro şi contra Tot luna trecută, Liviu Dragnea a mai dezvăluit că înfiinţarea regiunilor nu va presupune desfiinţarea judeţelor, deşi este posibil să se renunţe la prefecturi şi la o serie de alte instituţii ale căror atribuţii se vor suprapune. Asta în condiţiile în care regiunile vor prelua competenţe şi de la ministere, şi de la judeţe. „De exemplu, drumurile naţionale, cu excepţia celor europene, ar putea fi transformate în drumuri regionale şi administrate de regiuni“, a explicat el. Dragnea a mai anunţat şi noul termen-limită pentru finalizarea proiectului: sfârşitul acestui an. Un recent sondaj de opinie realizat de GeoPOL arată că 34% dintre români nu ştiu nimic despre regionalizare, iar 67% din cei care au auzit despre proiect nu sunt de acord cu desfiinţarea judeţelor. Totodată, 53% din subiecţii sondajului consideră că regionalizarea va duce la apariţia unor lideri politici locali foarte puternici, iar 44% spun că aceasta va duce la creşterea birocraţiei şi a cheltuielilor publice. Și specialiştii de la Expert Forum consideră că regionalizarea nu va rezolva problemele fundamentale ale administraţiei publice locale. „Municipalităţile, în special comunele, vor rămâne falite şi dependente de alocări clientelare, indiferent câte straturi de baroni sau voievozi locali punem deasupra lor ca să filtreze fondurile. Atâta vreme cât problema crucială e clientelismul politic, asta trebuie să discutăm, iar nu reorganizări care să schimbe forma şi să păstreze fondul“, se arată în raportul anual al instituţiei. Cei de la Expert Forum cred şi că „fuzionarea şi întărirea financiară a comunelor ar da o lovitură mai puternică baronizării şi clientelismului decât regionalizarea sau alte schimbări constituţionale“. Deşi un suporter al conceptului, Graţian Mihăilescu, expert în dezvoltare regională şi consultant în afaceri europene, spune, pe Europlus.ro, că „în majoritatea statelor acest proces s-a realizat în mai multe etape, de-a lungul mai multor ani. La  noi se doreşte să se realizeze în 2013, fără realizarea unor studii de impact, fără realizarea unor analize care să prezinte argumente pro şi contra, fără consultarea societăţii civile sau a patronatului.“ El afirmă că, dacă regionalizarea nu se realizează eficient, riscăm să asistăm la politizarea procesului (înfiinţarea unor noi instituţii numai pentru a face loc, în administraţia publică, a clientelei de partid), accentuarea corupţiei şi a feudalizării, adâncirea disparităţilor regionale, creşterea birocraţiei ori accentuarea disputelor pe criterii etnice. Astfel de argumente au, cel mai probabil, şanse mici să-i facă să se răzgândească pe partizanii regionalizării. Explicaţia este simplă: în 2012, unităţile administrativ-teritoriale au cheltuit 56 de miliarde de lei (circa 13 miliarde de euro). O felie deloc neglijabilă din această sumă trece acum prin filtrul consiliilor judeţene, care alocă banii după criterii în care politicul joacă un rol deloc secundar. Ca suprastructuri peste judeţe, regiunile ar ajunge să controleze, direct sau indirect, o bună parte din banii administraţiei locale. În plus, preluarea unor atribuţii de la ministere ar însemna şi preluarea unor sume cu multe zerouri de la bugetul central. Astfel că, în prezent, în arcul guvernamental se duce o luptă surdă între cei care-şi simt ameninţate poziţiile („baroni“ din judeţe mici, dar şi miniştri ori secretari de stat) şi cei pe care regionalizarea i-ar putea ridica la rangul de „voievozi“. Deznodământul e greu de prevăzut, însă, cu sau fără regiuni, cel mai probabil viaţa de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi nu se va schimba.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro