Între 2 și 9 mai au fost efectuate 3.065 de controale pentru depistarea angajărilor fără forme legale; spre comparație, într-o săptămână normală din 2009, media era de 2.000. În urma controalelor, au fost descoperite 586 de persoane care lucrau la negru (față de o medie de 336 în 2009), iar angajatorilor care au permis lucrul fără forme legale le-au fost aplicate amenzi de 3,74 milioane de lei (exact dublu față de media săptămânală de acum doi ani). Pe baza acestor date, Ministerul Muncii a raportat semnarea a 117.000 de noi contracte de muncă. Să fie însă intrarea în legalitate singura explicație?
„N-aș pune accent doar pe legalizarea muncii la negru. Cred că avem mai degrabă de-a face cu un cumul de factori“, este de părere Minola Jac, specialist în cadrul grupului de resurse umane GI Group, membru fondator al Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară.
„Suntem exact în perioada în care se semnează contractele sezoniere. În fiecare an, chiar și în plină criză, în acest interval au apărut mii de noi contracte de muncă. În acest sens, trebuie ținut cont că, spre deosebire de ultimii doi ani, în 2011 se simte un avânt economic, așa că este firesc ca cifrele să fie mai bune.
Apoi, asistăm la efectele flexibilizării raporturilor de muncă. Multe companii au fost încurajate să angajeze, știind că, în eventualitatea în care peste câteva luni vor fi nevoite să-și reducă businessul și, automat, și numărul de angajați, nu se vor lovi de impedimente legislative. În al treilea rând, evident că o pondere importantă a avut-o și teama angajatorilor de amenințarea controalelor, așa că multe contracte din zona gri a pieței muncii au trecut în cea albă.“
Una dintre cele mai importante, dar și cele mai controversate schimbări a fost, fără îndoială, reglementarea contractelor de muncă temporare.
Cheia problemelor rămâne fiscalitatea
Altădată considerate de angajatori mai degrabă o soluție excepțională, din cauza obstacolelor legislative, contractele temporare pot deveni în viitorul apropiat regulă pe piața muncii, date fiind avantajele care rezultă pentru companii de pe urma lor. În primul rând, pot renunța mult mai repede la salariații de care, dintr-o cauză sau alta, nu mai au nevoie. În plus, nu există o limită minimă pentru perioada pe care poate fi încheiat un asemenea contract.
De aici și presupoziția, vehiculată în piață, că datele avansate de premierul Boc privind numărul mare de angajați intrați peste noapte în legalitate sunt doar o perdea de fum, dincolo de care angajatorii așteaptă ca regimul controalelor să revină la normal. Potrivit unui lider de sindicat care a preferat să-și păstreze anonimatul, „odată lucrurile revenite la cursul firesc, munca la negru va continua, contractele acestea albite se vor reînnegri, pentru că, indiferent de forma pe care o ia Codul muncii, până când acesta nu este corelat cu restul codurilor, în special cu cel fiscal, oamenii vor încerca în continuare să fenteze legea. Economiile neagră și gri există nu atât din cauza legislației muncii, cât din cauza fiscalității extrem de împovărătoare“.