De asemenea, derularea proiectului Ro-Net şi efectele produse de Wannacry, unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice la nivel internaţional, sunt alte două subiecte incluse în retrospectivele din acest an, dedicate Ministerului Comunicaţiilor. 

Domeniile ‘.ro’, pe lista priorităţilor începutului de an

Plecat la drum, în 2017, cu un buget mai mare de peste 22 de ori faţă de anul anterior, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale începe anul cu lansarea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege privind gestionarea domeniilor ‘.ro’. Practic, era vorba despre o iniţiativă prin care ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Augustin Jianu, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie ai Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) să anuleze hotărârea Consiliului de Administraţie a ICI cu privire la implementarea serviciului de înregistrare şi mentenanţă a domeniilor ‘.ro’. 

Decizia de a introduce un tarif de achiziţionare, precum şi un tarif de mentenanţă anuală pentru domeniile ‘.ro’, începând cu data de 1 iulie 2017, a aparţinut ICI, gestionarul departamentului RoTLD, serviciul de administrare de domenii .ro.

În data de 17 august, ICI Bucureşti a anunţat că membrii Consiliului de Administraţie au aprobat introducerea unei taxe anuale în valoare de 6 euro, fără TVA, pentru serviciul de mentenanţă anuală în cazul domeniilor ‘.ro’, începând cu data de 1 martie 2018. În acest context, ICI Bucureşti preciza că sistemul de domenii ‘.ro’ va fi aliniat la necesităţile serviciului de mentenanţă anuală, iar începând din primăvara anului viitor deţinătorii (registranţii) de domenii ‘.ro’ vor putea să achite contravaloarea serviciului de mentenanţă pentru perioada dorită de minimum un an şi maximum 10 ani.

Oficialii ICI notează că valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene din domeniu, ajustată la veniturile şi la puterea de cumpărare a românilor. 

Sectorul IT şi extinderea facilităţilor fiscale

Un sector al economiei care generează venituri substanţiale la buget este IT&C. În acest context, Ministerul Comunicaţiilor a promovat, de-a lungul timpului, o serie de iniţiative menite să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, prin aplicarea de facilităţi fiscale acordate programatorilor. 

 

Încă de la începutul anului s-a înaintat ideea extinderii acestor facilităţi şi către programatorii cu studii medii. La vremea respectivă, fostul ministru de resort, Augustin Jianu, a promovat varianta în care programatorii cu studii medii să beneficieze de facilităţile acordate sectorului IT, începând cu data de 1 ianuarie 2018. ‘Vom face un grup de lucru inter-instituţional care va ţine seama de punctele de vedere primite din partea industriei şi va repara această eroare rapid. Începând de la 1 ianuarie 2018 vom extinde această facilitate şi pentru programatorii cu studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri care, în momentul de faţă, nu beneficiază de această scutire’, a susţinut Jianu. 

La jumătatea lunii iunie, tot Augustin Jianu anunţa că toate companiile IT din România vor beneficia, începând din 1 iulie 2017, de facilităţi fiscale chiar dacă nu realizează un produs final software, însă trebuie să justifice realizarea unor venituri de 10.000 de euro/programator/an.

Ideea acordării facilităţilor fiscale pentru programatorii cu studii medii a fost readusă în prim plan şi de actualul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova. Acesta a afirmat, recent, că a fost elaborat un ordin ce poate aduce sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care produc programe software fără a avea studii superioare. ‘(…) am elaborat un ordin care să aducă sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care lucrează în producerea de programe software şi fără a avea studii superioare. Din acest punct de vedere, există nişte rezerve din partea partenerilor avizatori – Ministerul Învăţământului şi Ministerul Finanţelor – care îşi exprimă suspiciuni cum că aceştia s-ar putea bucura de scutirea de impozit fără a-şi termina studiile universitare. Trebuie să imaginăm o formulă în care monitorizăm ca activităţile universitare să fie făcute de o manieră cât mai atentă. În acest sens, stau de vorbă şi cu gardienii banului public şi ai resurselor bugetare, iar acolo o serie de lucruri se pun altfel’, a subliniat Şova. 

Industria IT este unul dintre cele mai importante sectoare din România, cu precădere în mediul urban, cu un aport estimat la peste 6% din PIB şi cu previziuni de creştere stabilă pentru următorii ani.

Poşta Română, între capitalizare şi redresare

 

Iniţiativele de redresare a Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ (CNPR) au fost numeroase, de-a lungul timpului. Cea mai fiabilă formulă a rămas, însă, cea a capitalizării, iar variaţiuni pe aceeaşi temă au fost ‘interpretate’ de fiecare ministru al Comunicaţiilor, pe durata mandatelor guvernamentale. 

O primă declaraţie ce aducea o oarecare siguranţă că lucrurile se vor rezolva aparţine lui Augustin Jianu, ministrul de resort în Guvernul Grindeanu. Oficialul preciza, la începutul lunii aprilie, că Poşta Română va fi capitalizată în 2017 cu 170 de milioane de lei, iar suma necesară fusese cuprinsă deja în bugetul MCSI. 

Ulterior, noul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova, la scurt timp după preluarea mandatului, în 11 septembrie, trimite Corpul de control la Poşta Română şi solicită demisia întregii conduceri, din cauza managementului defectuos din ultimul an.

În replică, Andrei Stănescu, director general interimar al CNPR declară că instituţia pe care conduce rămâne o companie stabilă şi că va asigura finalizarea mandatului încredinţat de Consiliul de Administraţie, până la data de 24 septembrie. În tăvălugul declaraţiilor intră şi preşedintele Consiliului de Administraţie de la Poşta Română, Dante Stein, care afirmă că membrii CA nu demisionează şi că este nevoie de discuţii constructive, fără a se face ‘declaraţii publice, care să submineze periculos credibilitatea financiară a companiei faţă de diverşii săi parteneri de afaceri, precum şi moralul angajaţilor săi’.

În data de 27 septembrie, Guvernul aprobă un Memorandum pentru redresarea activităţii CNPR, pe o perioadă de 5 ani, iar printre măsurile cuprinse în planul strategic se află: creşterea veniturilor prin diversificarea produselor şi serviciilor şi utilizarea eficientă a fondurilor anuale, în valoare de 200.000 de dolari, primite de la Uniunea Poştală Universală.

 

Odată cu încheierea mandatelor interimare pentru Andrei Stănescu şi, ulterior, pentru Rareş Stanciu, în fruntea Poştei Române este numită tot cu caracter temporar Elena Petraşcu. 

Noul directorat anunţă desfiinţarea a 56 de posturi de conducere şi anulează, din data de 10 octombrie, toate detaşările efectuate către alte instituţii.

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Lucian Şova, a prezentat în şedinţa noului Consiliu de Administraţie al Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ strategia de redresare a operatorului naţional. Prima măsură a fost mandatarea membrilor comisiei de negociere cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) în vederea modificării prevederilor din Contractul Colectiv de Muncă referitoare la eliminarea indemnizaţiei de conducere în cazul revenirii de pe o funcţie de conducere pe una de execuţie.

Pe 17 octombrie, ministrul de resort şi directorul interimar al CNPR, Elena Petraşcu, au discutat cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obţinerii unei eventuale linii de finanţare de către companie. 

De asemenea, în contextul majorării de capital la Poşta Română, MCSI a evaluat ofertele depuse pentru obţinerea unui contract de achiziţii de servicii de consultanţă juridică şi financiară. Contractul, în valoare de 10.000 de lei (inclusiv TVA), a fost atribuit, în cele din urmă, SCA Bohâlţeanu şi Asociaţii.

Pe tema capitalizării Poştei Române, directorul interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat că aceasta reprezintă ‘o gură de oxygen’ pentru o companie care se luptă cu probleme istorice, iar dubla susţinere pentru acest pas din partea Ministerului Comunicaţiilor şi a Fondului Proprietatea arată un semnal clar de încredere.

Ro-Net, proiectul ‘zonelor albe’

Ro-Net, proiectul major finanţat prin fonduri structurale europene, care a cunoscut o serie de modificări de implementare, ar trebui să se finalizeze în acest an, iar 783 de localităţi din zonele rurale să beneficieze de acces la internet de mare viteză (broadband).

 

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a decis modificarea acestui proiect şi împărţirea sa în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă co-finanţarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă se ridică la 53 milioane de euro.

Actualul ministru al Comunicaţiilor a punctat, în luna august, că mai mult de 170 de localităţi din mediul rural vor avea acces la Internet broadband, până la sfârşitul acestui an, prin intermediul proiectului Ro-Net.

La două săptămâni după această declaraţie, ministerul de resort anunţă pe propria pagină de Facebook faptul că locuitorii din peste 100 de sate aflate în 28 de localităţi din regiunile Moldovei, Olteniei şi Banatului vor avea Internet în bandă largă în perioada următoare, după ce lucrările efectuate au fost recepţionate din punct de vedere tehnic, prin intermediul proiectului guvernamental Ro-Net.

Recent, potrivit datelor MCSI, au fost finalizate recepţiile în două dintre cele şapte zone, în paralel fiind deja începute plăţile pentru lucrările încheiate şi recepţionate. Autorităţile de profil estimează că proiectul Ro-Net ar urma să fie finalizat la jumătatea anului viitor.

Cei doi operatori desemnaţi să implementeze proiectul, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile. 

Dincolo de beneficiile proiectului Ro-Net, Ministerul Comunicaţiilor a lansat, în data de 21 septembrie, în consultare publică, un proiect dedicat dezvoltării reţelei de telecomunicaţii, de care pot beneficia peste 180.000 de gospodării aflate în zone din România care nu au acces la internet în bandă largă. 

Proiectul se va derula prin intermediul unei scheme de granturi în valoare totală de aproximativ 65,245 milioane de euro iar întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din domeniul telecomunicaţiilor pot primi finanţare pentru dezvoltarea reţelelor Next Generation Network (NGN), până la 2,975 milioane euro/proiect aprobat.

Potrivit MCSI, ‘Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localităţi identificate ca ‘zone albe’, iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice’. AGERPRES