Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra evenimentului de la Antalya vă precizăm că importanţa acestei sesiuni este evidenţiată de nivelul alocărilor bugetare anuale pentru proiectele de infrastructură, care se ridică la aproximativ 9 trilioane dolari, investiţiile în infrastructură fiind esențiale pentru creşterea economică. Grupul de lucru Infrastructură şi Investiţii propune depăşirea inegalităţilor uriaşe dintre sumele alocate domeniului în diverse zone ale globului, demers care ar necesita finanţări estimate la 15-20 trilioane dolari în următorii 15 ani.

Mihai Daraban este membru al grupului de lucru Infrastructură şi Investiţii, din cadrul B20 și va participa la reuniune ca invitat al Preşedintelui Uniunii Camerelor de Comerţ şi Burselor de Mărfuri din Turcia (TOBB), dl. Rifat Hisarcıklıoğlu, care în prezent deţine Preşedinţia B20.  

Capital: Domnule președinte, pentru început vă rugăm să ne precizați care sunt relațiile economice bilaterale între România și Turcia?

Mihai Daraban: România și Turcia au o veche istorie comercială, iar balanța s-a îmbunătățit de la an la an. La sfârșitul lunii iulie, cifrele arătau schimburi comerciale în valoare de aproximativ 2,65 miliarde de euro. Este aproape cât valoarea totală din 2009. De ce am făcut această comparație? Pentru că vreau să subliniez evoluția foarte bună a relațiilor economice între România și Turcia. Așadar, în anul 2014 schimburile comerciale au ajuns, în total, la aproximativ 4,3 miliarde de euro. Iar ținta este, evident, creșterea acestei valori în fiecare an.

Capital: Mai bine de trei sferturi din exporturile noastre sunt realizate în statele membre UE. Turcia este totuși una dintre cele mai importante țări din afara UE în care România are exporturi ridicate. Considerați că firmele românești ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a crește exporturile către Turcia, așa încât să nu mai fim atât de dependenți de economia europeană?

M.D.: Turcia este un partener cu care avem deja o relație comercială solidă. Este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene. În același timp, România este un colaborator valoros al Turciei – suntem pe locul 12 la export și pe locul 15 la import. Am spus-o de fiecare dată când am avut ocazia:  problema României sunt exporturile, pentru că 70%  dintre exporturile noastre se îndreaptă către Uniunea Europeană, 15% către țările din Europa, non-UE și 15% către restul lumii. Este absolut necesar ca toate politicile economice de export să aibă ca rezultat orientarea României și către alte piețe. Am avut parteneriate comerciale importante cu America Latină, de exemplu, dar în ultimii ani relațiile economice s-au răcit. Oamenii de afaceri români trebuie să continue eforturile, nu doar pentru a crește exporturile către Turcia, ci către întreaga lume. Exporturile sunt un motor de creștere economică, dar trebuie alimentat în mod constant pentru că altfel riscăm să fim închiși, la nivel comercial, între granițele Europei.

Capital: Cum poate ajuta CCIR companiile locale care doresc să-și majoreze exporturile către Turcia?

M.D.: Noi, ca și instituție, avem o relație foarte bună cu TOBB – Uniunea Camerelor de Comerţ şi Burselor de Mărfuri din Turcia. Participarea mea la B20 este rezultatul acestor relații de prietenie și colaborare, pentru că am fost invitat de către Preşedintele TOBB, dl. Rifat Hisarcıklıoğlu. Anul acesta am avut mai multe discuții despre cum putem intermedia colaborările între mediul de afaceri român și cel turc. Există oportunități de colaborare, iar relațiile dintre  oamenii de afaceri români și cei turci sunt deja stabilite. Este loc și de mai bine, de aceea încercăm să creăm oportunități pentru mediul de afaceri autohton, prin misiuni economice și forumuri de afaceri.

Capital: Cum considerați că este infrastructura de transport către Turcia?

M.D.: Avem deja infrastructură de transport rutier, rutier de marfă și aerian. În prezent, între România şi Turcia sunt autorizaţi 13 operatori români care efectuează transport internaţional de persoane. În ceea ce privește transportul rutier de marfă, traficul direct este liberalizat. Traficul de tranzit se derulează pe bază de autorizaţii de transport din cadrul contingentelor bilaterale schimbate anual. Companiile aeriene desemnate, Tarom şi Turkish Airlines, operează zboruri regulate pe ruta Bucureşti – Istanbul şi retur, în baza acordului aerian bilateral. Totuși, potențialul Mării Negre nu este valorificat la maximum –  nici de România, nici de Turcia. Ar trebui să exploatăm posibilitatea de a avea  conexiuni de infrastructură pe toate căile: terestră, aeriană și maritimă.

Capital: Conform datelor disponibile la Ministerul Economiei, investițiile totale ale firmelor turce în România depășesc 4 miliarde de euro. Ne puteți spune câte firme cu capital turcesc sunt înregistrate în România?

M.D.: Sunt destul de multe companii cu capital turcesc. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, la finalul lunii septembrie erau 14.277 de companii. În ceea ce privește capitalul social subscris, valoarea ajunge la 533 de milioane de euro și se situează pe locul 14 în România. Aceste companii fac și investiții, în valoare de aproape 510 milioane de euro – conform ultimelor date de la Banca Națională a României, pentru anul 2014.

Capital: Care considerați că sunt sectoarele economice locale în care putem atrage mai mulți investitori din Turcia?

M.D.: Avem un potențial agricol imens și știm cu toții că nu este exploatat suficient. Iată, acesta este un sector în care oamenii de afaceri turci pot investi și pot avea profit. Și industria auto are potențial în România, dar sectorul care promite foarte mult în acest moment este cel de IT&C. Avem tineri care performează în acest domeniu, companii care au colaborări importante peste granițe. Dezvoltarea domeniului IT&C este susținută și de noul Cod Fiscal, printr-o prevedere referitoare la scutirea de impozit a profitului reinvestit.