SE INTAMPLA ACUM!

Candidat la TOP 300

VIDEO Radu Timiș: «Măsurile bune n-au fost duse mai departe. Totul merge pe cumetrii»

Autor: Diana State | miercuri, 07 ianuarie 2015 | 7 Comentarii

La 53 de ani, omul de afaceri Radu Timiş poate spune că, din punct de vedere profesional, şi-a îndeplinit cel mai important obiectiv din viaţă: a creat un business care a devenit model pentru mulţi antreprenori din România.

Potrivit ediţiei din 2014 a Top 300 Capital, Radu Timiş deţine o avere estimată la 58-60 de milioane de euro, iar cea mai mare parte din ea se datorează celebrei sale afaceri cu mezeluri Cris-Tim. De mai bine de 20 de ani de când a păşit în lumea antreprenoriatului, Timiş a trecut prin numeroase încercări, dar s-a bucurat şi de multe reuşite. Omul de afaceri spune că fiecare om, când se naşte, vine cu nişte daruri, iar el consideră că a avut antreprenoriatul în sânge.

„Mereu m-am găsit în această zonă de a face bani. Ca student, am avut activităţi multiple de antreprenoriat  - am fost şef de salvamari la Costineşti şi m-am ocupat de mai multe discoteci. Pe vremea aceea, aduceam cu sportivii blugi en-gros din Italia şi îi vindeam. Îmi plăcea să am bani şi să mă întreţin singur“, îşi aminteşte Timiş. Se descurca atât de bine, încât putea să-şi ajute familia. „Tata era şofer şi îi era foarte greu să ne întreţină. Ajunsesem să trimit eu bani alor mei, pentru că reuşeam să câştig mai bine decât tatăl meu“, spune Timiş cu mândrie.  Înainte de a-şi înfiinţa propria afacere, Timiş a urmat, în perioada 1979-1983, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, unde a făcut schi fond-biatlon şi înot. După ce a terminat studiile, a fost profesor de sport timp de trei ani în oraşul Olteniţa, din judeţul Călăraşi. Apoi a renunţat la carieră, a venit în Capitală şi a început să lucreze ca instructor de înot şi body buiding la Hotel Bucureşti.

După Revoluţie, societatea s-a schimbat. Prin urmare, Radu Timiş a avut undă verde să-şi înceapă cariera pe care o visa – cea de antreprenor. Şansa i-a surâs în momentul în care un prieten bun de-al său, venit din Germania, i-a propus să-şi deschidă împreună o afacere. „Am fost printre primii antreprenori din România. Ne-am făcut o firmă în China, iar prin 1992, după şase luni de la înfiinţarea companiei, făcusem primul milion de dolari. Ajunseserăm să avem şi un angajat chinez, aduceam marfă prin cargo şi lucram direct cu statul. Ne-am închis compania, pentru că ne-am pierdut toţi banii. Motivul? Impozitul pe argint era de 6%, după care a ajuns la 50%. Noi nu am ştiut de această modificare şi am  fost nevoiţi să plătim totul din urmă. Şi ceea ce am câştigat am dat statului“,  povesteşte antreprenorul.

Cum a luat naştere Cris-Tim

La fel de repede cum a ajuns milionar, a şi sărăcit. A rămas totuşi cu 9.000 de dolari. Apoi, a mai făcut rost încă de atât şi a investit într-o nouă afacere. În scurt timp, a pierdut şi aceşti bani. Totuşi, nu s-a lăsat, iar a treia oară a fost cu noroc. Era momentul în care a luat naştere Cris-Tim.

A pornit la drum cu 700 de dolari, bani împrumutaţi de la un partener. „Am început cu un chioşc de 6 metri pe 2 metri în Piaţa Gorjului. Şi am început să vindem brânzeturi din zona noastră, din Câmpulung, din bazinul Vatra Dornei şi mezeluri de la Ulmeni“. Ulterior, şi-a zis că trebuie să vândă altceva astfel încât să reziste în piaţă. „Am început businessul cu soţia mea. Timp de doi ani, am stat într-un trening, munceam 18 ore pe zi, aveam mâinile bătătorite ca ale unui agricultor. Noi doi achiziţionam, noi vindeam, noi făceam contabilitate, noi făceam tot“, povesteşte omul de afaceri.

Ulterior, Timiş a luat de la bancă un credit de şapte milioane de lei pentru a cumpăra o maşină de transport de 3,5 tone. După care a realizat că maşina era prea mare pentru chioşcul pe care îl avea. Prin urmare, a extins magazinul din Piaţa Gorjului. „Am făcut şi măcelărie. Aduceam carcasă de porc şi o tranşam în plină stradă. Nu duceam lipsă de clienţi, pentru că exista o cerere foarte mare. Singura concurenţă de atunci erau doar fabricile de stat“, completează preşedintele Cris-Tim. În momentul în care a văzut că mezelurile pe care le achiziţiona deveneau de la o lună la alta mai proaste din puncte de vedere calitativ, omul de afaceri s-a gândit să devină producător. A luat un spaţiu destinat vânzării de legume şi fructe cu o suprafaţă de 350 mp, situat în Pajura, spaţiu pe care l-a extins cu înca un etaj. A făcut o fabrică cu o capacitate de producţie de cinci tone pe zi, magazin şi cantină. Apoi, a realizat că nu respecta tot ceea ce înseamnă securitatea alimentelor, chiar dacă era sigur că făcea nişte produse foarte gustoase. Astfel că, în 1995, a cumpărat câteva proprietăţi în cartierul Bucureştii Noi şi a început să construiască fabrica, iar în 1996, a reuşit să o pună în funcţiune. În acel moment, producea 25 de tone de preparate pe z, şi a obţinut şi un credit de 2,75 de milioane de mărci germane, ceea ce reprezenta o sumă foarte greu de accesat. Mai târziu, Timiş a profitat de avantajul zonelor defavorizate şi a plecat la Filipeştii de Pădure pentru a construi o fabrică. Astăzi are o capacitate de 150 de tone pe zi, a fost scutit timp de opt ani de impozite şi doi ani a beneficiat de plata taxelor vamale, ceea l-a ajutat să se dezvolte. Omul de afaceri ne-a mai spus că în fiecare an are o medie de cinci milioane de euro investiţi în tehnologie. „Anul acesta, am investit 3,5 milioane de euro, în zona de ambalare şi în cea de logistică“, a completat şeful Cris-Tim. O mare problemă din industrie este faptul că jumătate din piaţă lucrează la negru şi nu există o concurenţă corectă. De aceea, apare riscul ca producătorii din România să apeleze la diverse metode pentru a obţine un preţ cât mai mic. „Atunci eşti tentat să scazi calitatea produselor, ceea ce am făcut în urmă cu 3 ani pentru că nu mai ştiam ce să fac. M-am dus în cap. M-am jucat şi am pierdut. M-am regrupat acum doi ani şi, de atunci, în fiecare lună, creştem calitatea produselor. Ce nu înţeleg aceştia, este faptul că pe român doar o dată îl păcăleşti. Noi suntem printre primele opt cele mai importante mărci autohtone“, completează omul de afaceri.

Dacă anul acesta a investit mai mult în tehnologie, anul viitor Timiş plănuieşte să se concentreze pe promovarea brandului.

MINI INTERVIU

Radu Timiş: Dacă TVA la carne ar fi 5%, atunci industria ar reînvia

În viziunea lui Radu Timiş, preşedintele celui mai cunoscut producător de mezeluri din România, mediul de business autohton suferă din cauza evaziunii şi a fiscalităţii împovărătoare. Totuşi, el crede că adoptarea câtorva măsuri ar putea îmbunătăţi performanţele economiei româneşti în ansamblu şi, în particular, ale industriei cărnii. Într-un interviu pentru Capital, omul de afaceri a dezvăluit soluţiile pe care le-ar implementa pentru ca industria în care şi-a construit afacerea să devină competitivă.

Capital: Care sunt cele mai mari probleme ale economiei româneşti?

Radu Timiş: Toată lumea fură TVA. 13 miliarde de euro neîncasări din dividende. Nu suntem în stare să colectăm banii aceştia. De ce în Europa TVA este între zero şi 6%-7%? Pentru că ei realizează că atentezi la securitatea sănătăţii. Cu cât produsele sunt mai scumpe, cu atât oamenii se vor duce mai mult spre o zonă de produse ieftine. Un studiu Coface spune că, anul viitor, una din patru companii din industria cărnii va intra în insolvenţă, dacă nu se ia nicio măsură. Sunt lucruri foarte grave, iar dacă TVA va rămâne la 24%, atunci băieţii deştepţi îşi vor muta afacerile în străinătate.

Capital: Care sunt motivele pentru care se ajunge la o evaziune fiscală atât de mare?

Radu Timiş: Jucătorii din piaţă sunt tentaţi să nu mai respecte regulile în momentul în care văd că nu se mai descurcă. Văd că ceilalţi o duc foarte bine dacă nu plătesc toate dările către stat. Mediul economic nu te mai ajută. Şi atunci şi ei sunt tentaţi să apeleze la diverse soluţii. De aceea, ajung mulţi să lucreze la negru. Şi atunci, ce vede generaţia care vine după noi? Noi spunem nu-i frumos să minţi, nu-i frumos să furi. Dar tu, la telefon, minţi sau aranjezi anumite lucruri. Şi vezi tineri de 25-30 de ani care sunt şi ei stricaţi pentru că au văzut astfel de lucruri la părinţii lor. Copiii lor ce o să vadă? Acelaşi lucru! În şcoli se cumpără Bacalaureatul. „Nu trebuie să înveţi, puiul tatii, că aranjăm Bacalaureatul. Nu mai trebuie să mai munceşti şi tu ca mine“. De la început, trebuie să înţeleagă ce înseamnă viaţa. Cum spunea Lao Tze: „Uşorul este la rădăcina greului şi greul este la rădăcina uşorului“. Adică, dacă îl ţii 20 de ani în braţe, mai poţi să-l trimiţi la treabă? Niciodată. Avem foarte multe probleme de substanţă. Sperăm că este o schimbare de vibraţie. Şi să nu mai acceptăm să mai fim o turmă. Ne uităm la politic, ei sunt reprezentanţii noştri. Întreaga societate are o problemă de educaţie, de valori, de principii, de aşteptări asupra vieţii. Schimbarea trebuie să înceapă din noi. Schimbă-te tu şi vei schimba totul în jurul tău!

Capital: Ce măsuri ar trebui luate?

Radu Timiş: În primul rând, să lăsăm să se respecte legea. Avem aceleaşi cazuri cu soluţii diferite. Aici ar trebui reformată justiţia. În al doilea rând, ar trebui luate măsuri economice de stimulare a sistemului privat. Dacă TVA ar fi 5%, din cele 13 miliarde de euro neîncasaţi, şase miliarde ar intra la bugetul de stat. Companiile ar reînvia şi toată lumea ar fi în concurenţă loială. Nu ar mai fi atâtea cazuri de evaziune şi de cumpărare a clasei politice. La un 5%, cine mai riscă?

Capital: Dar, TVA la pâine nu a redus semnificativ evaziunea...

Radu Timiş: Măsurile bune n-au fost duse mai departe. Ai închis astăzi o fabrică, şi mâine funcţionează din nou. Totul funcţionează pe cumetrii.

Dacă omul care controlează are un salariu de 2.000 de lei, nu are casă sau maşină şi constată o evaziune de cinci milioane de euro e o problemă. Ştim că fiecare om are preţul lui. Nu-i dă decât 50.000 de euro, şi rezolvă problema casei. Se duce în altă parte, ia şi de acolo 50.000 de euro şi rezolvă problema maşinii. Şi aşa, dă de gust. După care el câştigă 100.000 de euro şi îl cumpără pe şefu‘, şefu‘ începe să colecteze mai departe şi aşa se ajunge până la „regină“. Eu aş da bonus 10% din tot ce se confiscă. Şefului ANAF i-aş da salariu de 2 milioane de euro pe an. L-aş plăti atât de bine, încât să nu poată să fie cumpărat, dar l-aş controla şi pe el. Controlul este foarte important.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Candidat la TOP 300

22 septembrie 2015

Producția românească de tractoare renaște la Reghin

Candidat la TOP 300

11 septembrie 2015

Dumitru Becșenescu pariază pe gazul natural comprimat

Candidat la TOP 300

03 aprilie 2015

Topul milionarilor care sunt achetaţi de către DNA

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.