Aplicarea retroactivă a plății timbrului de mediu a penalizat drastic tranzacțiile cu mașini de ocazie pe plan intern, generând un blocaj care tinde să se acutizeze. Dacă în anii 2009 – 2012 numărul acestora s-a menținut între 350.000 și 410.000 de unități, în 2013 și 2014 piața nu a mai trecut de 218.000 de unități. Explicația este simplă: pentru toate mașinile înmatriculate înainte de 2007, reînmatricularea înseamnă, pe lângă prețul plătit fostului proprietar, și plata timbrului de mediu. Iar valoarea acestuia este, în multe cazuri, prohibitivă.
Prin urmare, proprietarii mașinilor mai vechi de șapte ani cu greu își pot înstrăina mașina pentru a accede la una mai nouă. Chiar și în cazul în care reușesc să convingă un cumpărător să facă tranzacția, suma primită este de foarte multe ori mult prea mică pentru a le permite să achiziționeze un automobil nou sau, măcar, mai nou.
Mai mult sau mai puțin vizibilă pentru autorități, această stare de fapt a împins mulți români să cumpere mașini de ocazie din import, mai ales că, așa cum știm cu toții, „dacă a circulat în afara țării e mai bună, că ăia nu au multe gropi și își permit reparațiile la ateliere autorizate“. Mai mult sau mai puțin reală, această opinie, coroborată cu blocarea tranzacțiilor interne din motivul amintit mai sus, a făcut ca înmatriculările de mașini de ocazie importate să fie mai multe decât cele de pe piața internă.
În 2014, de exemplu, în parcul auto au intrat 219.929 de mașini second-hand importate, în timp ce numărul de tranzacții cu mașini deja înmatriculate la noi (reînmatriculări) a fost, conform oficialilor AUTOVIT, de 217.304 unități.
Din totalul mașinilor de ocazie importate, cele mai multe au aparținut mărcii Volkswagen (62.608), urmată de Opel (39.157) și Ford (25.900). Se remarcă o scădere a înmatriculărilor de vehicule de ocazie premium în favoarea celor „de buget“.
