PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Lifestyle

Mărcile de lux, o provocare pentru moda din România

Autor: Senica Micu | sâmbătă, 02 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Este România o țară căutată de promotorii brandurilor celebre? Ei bine, deși lucrurile s-au mișcat mai lent, în ultimii ani, lansarea unui business în industria locală de modă de lux nu mai mai poate fi comparată astăzi cu un joc la loterie.

Nu mai este demult un secret că Polonia a plecat pe ”drumul luxului” cu mult înaintea României, prin 1995. Această diferență, de zece ani, se vede astăzi în tot ce înseamnă volumul de vânzări, profilul clientului sau alegerea brandurilor. Cu alte cuvinte, această piață se mișcă, dar nu a prins încă viteza celorlalte piețe. „Timp de mulți ani, brandurile de lux au ignorat potențialul pieței din România, concentrându-se pe Rusia și țările Europei Centrale. Cu toate acestea, nume importante au decis să deschidă magazine monobrand, iar numărul lor pare să fie în creștere“, spune Irina Markovits, consultant stil și imagine. Un aspect pozitiv, s-ar putea spune, este faptul că vânzarile produselor de pe piața de „fashion retail premium“ sunt realizate în proporție de circa 70% de consumatori români cu putere mare de cumpărare, clienții străini reprezentând un procent mai scăzut, de 30%, spre deosebire de țări precum Ungaria și Cehia, în care procentele se inversează.

„Citisem chiar un studiu de piață realizat în 2013, care plasa România pe locul doi între piețele din Europa de Est ca număr de consumatori care accesează, în mod constant, produsele de lux și care simt o afinitate puternică față de brandurile premium. Astfel, se creează cerere pe piață“, adaugă Irina Markovits. Și tot ca dovadă a unei evoluții pozitive a pieței stă „radiografia“ ultimilor doi ani: în această perioadă, creșterea economică a depășit așteptările, prezența brandurilor de lux a crescut, consumatorii au devenit mai informați, iar prețurile s-au aliniat celor din străinătate. Doar că această evoluție nu înseamnă și „maturizare“. „Încă suntem departe de o piață de lux matură. Aș numi-o mai degrabă puternic fragmentată“, punctează Markovits.

O privire scurtă în ograda celor care dezvoltă  afaceri pe acest segment  oferă un singur răspuns: 2016 va însemna, cu siguranță, o schimbare în politica magazinelor de modă de lux, care vor fi nevoite să investească în programe speciale pentru fidelizarea clienților. Și „totul“ va fi făcut ca la carte, fără urmă de greșeală, altfel niciun magazin nu ar putea să-și păstreze cota de piață într-o industrie estimată la peste 700 de milioane de lei, fiind numărate aici doar brandurile de modă de lux.

Astăzi,  piața românească de lux găzduiește deja nume puternice. Louis Vuitton a venit în România în vara lui 2008, cu un magazin deschis în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott. Afacerile înregistrate în 2014 de monobrandul din București au fost de 20,3 milioane de lei, în stagnare comparativ cu ultimii ani. Cu o precizare: Louis Vuitton este brandul numărul unu în lume după valoarea de piaţă, estimată anul trecut la peste 27 miliarde de dolari de către compania de cercetare Millward Brown. Tot pe segmentul de lux este prezent și Gucci, brand adus de omul de afaceri Alessandro Amato în 2010, în sistem de franciză și care ocupă locul trei în topul celor mai valoroase branduri din lume, cu o valoare de 13,8 miliarde de dolari (conform aceleiași surse). Prada şi Cartier, prezente în România în magazine de tip multibrand, se află de asemenea în topul celor de la  Millward Brown, realizat în 2015, dar câteva locuri mai jos.

Un alt nume prezent pe harta românească de lux este Max Mara, brand a cărui franciză a fost predată, în ultima parte a anului trecut, de Srdjan Kovacevic către o companie din străinătate. Antreprenorul sârb, care spunea într-un interviu pentru Capital că Max Mara este cel mai puternic brand din businessul său, își motivează astăzi decizia prin faptul că are nevoie de mai mult timp să se ocupe de Alsa Uomo.

„La mine, Max Mara este cel mai puternic brand. Și nici nu a suferit mult. Este un produs clasic. Un produs care nu se devalorizează. Problema principală se află la brandurile care trebuie să atingă un vârf în fiecare sezon. Cu cât este mai fashion un brand, cu atât mai mult suferă în perioada de criză“, spunea antreprenorul în urmă cu câteva luni, înainte de a preda franciza. De altfel, Srdjan Kovacevic nu își face planuri pe mai mult de șase luni. Nu se gândește ce să facă peste doi sau trei ani, ci ia în calcul o perioadă scurtă, exact așa cum este moda, „trecătoare“. „Eu mă concentrez pe șase luni. Moda, în general, se evaluează pe o perioadă de șase luni“, explică el.

Despre Calea Victoriei, ca punct de reper pe harta luxului din Capitală, antreprenorul sârb spune că este mai puternică datorită numărului mare de magazine care au ales să se promoveze acolo. Chiar și așa, „are multe lacune, în contextul în care îi lipsesc acele locuri potrivite pentru dezvoltarea anumitor branduri“, continuă el. De aceea, au început să se dezvolte alte două puncte: Calea Dorobanți și Marriott. Doar că alegerea uneia dintre aceste trei zone nu este o regulă.

Și Julia Kristensen, proprietara Casa Frumoasă, spunea anul trecut că îşi consolidează business-ul prin extinderea magazinelor de fashion de lux de la Hotel Radisson Blu, odată cu promovarea de noi branduri precum Giambatista Valli, Antonio ­Berardi, Fausto Puglisi, Stella Jean, TwinSet sau Current Elliott. “Procesul de rebranding al magazinului J. Kristensen, devenit Casa Frumoasă Ladies, face parte dintr-o strategie de consolidare a business-ului. Într-o industrie în care luxul şi eleganța nu au limite, este nevoie de o reinventare constantă care să corespundă standardelor exclusiviste“, declara Julia Kristensen, al cărei business înseamnă astăzi mai multe magazine.

Iar această „reinventare“ de care vorbește Kristensen ar trebui să se muleze perfect pe comportamentul consumatorului, aliniat tendințelor europene și internaționale, bineînțeles cu unele tipare locale specifice. „Spre exemplu, mulți români continuă să își cumpere piese scumpe de orologerie și bijuterii din Franța, Elveția sau UK, accesând frecvent site-uri internaționale de modă. De asemenea, gravităm în continuare spre brandurile ostentative, ultra-vizibile, de statut, care au puterea aparentă de a potența o imagine publică“, mai spune Irina Markovits. Pe de alta parte, este clar că clientul din România are acces la informație și implicit la comparație, a devenit mai expus experienței premium, dă atenție calității produselor cumpărate și istoriei brandului respectiv.


 

În România, moda de lux înseamnă mai mult decât acele branduri prestigioase, high-end, care au deschis magazine monobrand în ultimii zece ani în București: Louis Vuitton, Gucci, MaxMara, Moschino, Brunello Cucinelli, Burberry, Ermano Scervino, Dolce & Gabbana, Emporio Armani și altele.  Pe același culoar de modă premium pot fi încadrate concept store-urile care găzduiesc selecții atent făcute, în regim de concesiune, din colecțiile multor case de modă internaționale (The Place, Victoria 46, Address, Mengotti, Casa Frumoasă), dar și Molecule F, singurul concept store existent în online dedicat designerilor români. Separat, atelierele generației noi de designeri români, boutique-uri de croitorie de lux aflate în centrul Bucureștiului, magazine nou-deschise ale unor branduri internaționale de „accessible luxury“ (Michael Kors, BCBG MaxAzria) fac parte tot din peisajul modei de lux de la noi, împreună cu anumite magazine de orologerie, bijuterie, parfumerie de nișă” - Irina Markovits, consultant stil și imagine și acționar Image Matters și stylediary.ro

Care au fost cele mai valoroase branduri în 2015:

Louis Vuitton - cu o creștere de 6%, față de 2014, a continuat să fie, pentru al 10-lea an consecutiv, cel mai valoros brand din lume, înregistrând până la 27,445 miliarde de dolari.

Hermes - producătorul francez al genților Birkin, deținut parțial de LVMH, a înregistrat o scădere de 13% a valorii brandului, până la 18,938 miliarde de dolari, plasându-se pe poziția a doua.

Gucci - concurent direct al Louis Vuitton, deținut de compania Kering, a scăzut cu 14%, până la 13,8 miliarde de dolari, ocupând al treilea loc în top.

Cartier - producător de ceasuri și bijuterii din Franta, a scăzut cu 15%, ajungând la 7,612 miliarde de dolari și aflându-se pe locul șase în top.

Prada - compania italiană de modă specializată în articole de lux a scăzut cu 35%, având o valoare a brandului de 6,540 miliarde de euro și ocupând locul șapte.

Michael Kors - brandul american care poartă numele designerului său se află pe locul nouă, cu o valoare de 3,815 miliarde de dolari.

Tiffany - este una dintre cele mai vechi case de modă din Statele Unite ale Americii și primul brand de bijuterii de lux din lume ocupă locul zece, cu o valoare de 3,232 miliarde de dolari.

Burberry - unul din cele mai cunoscute nume din piața britanică de lux a scăzut cu 4%,  până la o valoare de 5,722 miliarde de dolari și ocupă locul opt în top.

Rolex - celebra companie elvețiană producătoare de ceasuri de lux, a cărei istorie a început în 1905, a avut o scăderea de 6% a brandului, cu o valoare de 8,532 miliarde de dolari, ocupând locul cinci.

Chanel - despre care se spune că, dacă ar fi lipsit, moda de astăzi nu ar mai fi fost la fel, a crescut cu 15%, până la 8,987 miliarde  de dolari, și s-a plasat pe locul patru.

(Sursa: top despre valoarea brandurilor realizat de compania de cercetare Millward Brown și citat de Luxury Daily)

 

(Articol publicat în Suplimentul Capital LUXURY apărut pe 11 decembrie 2015)

 



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.