CITEŞTE ŞI

Lifestyle

Mărcile de lux, o provocare pentru moda din România

Autor: Senica Micu | sâmbătă, 02 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Este România o ţară căutată de promotorii brandurilor celebre? Ei bine, deşi lucrurile s-au mişcat mai lent, în ultimii ani, lansarea unui business în industria locală de modă de lux nu mai mai poate fi comparată astăzi cu un joc la loterie.

Nu mai este demult un secret că Polonia a plecat pe ”drumul luxului” cu mult înaintea României, prin 1995. Această diferenţă, de zece ani, se vede astăzi în tot ce înseamnă volumul de vânzări, profilul clientului sau alegerea brandurilor. Cu alte cuvinte, această piaţă se mişcă, dar nu a prins încă viteza celorlalte pieţe. „Timp de mulţi ani, brandurile de lux au ignorat potenţialul pieţei din România, concentrându-se pe Rusia şi ţările Europei Centrale. Cu toate acestea, nume importante au decis să deschidă magazine monobrand, iar numărul lor pare să fie în creştere“, spune Irina Markovits, consultant stil şi imagine. Un aspect pozitiv, s-ar putea spune, este faptul că vânzarile produselor de pe piaţa de „fashion retail premium“ sunt realizate în proporţie de circa 70% de consumatori români cu putere mare de cumpărare, clienţii străini reprezentând un procent mai scăzut, de 30%, spre deosebire de ţări precum Ungaria şi Cehia, în care procentele se inversează.

„Citisem chiar un studiu de piaţă realizat în 2013, care plasa România pe locul doi între pieţele din Europa de Est ca număr de consumatori care accesează, în mod constant, produsele de lux şi care simt o afinitate puternică faţă de brandurile premium. Astfel, se creează cerere pe piaţă“, adaugă Irina Markovits. Și tot ca dovadă a unei evoluţii pozitive a pieţei stă „radiografia“ ultimilor doi ani: în această perioadă, creşterea economică a depăşit aşteptările, prezenţa brandurilor de lux a crescut, consumatorii au devenit mai informaţi, iar preţurile s-au aliniat celor din străinătate. Doar că această evoluţie nu înseamnă şi „maturizare“. „Încă suntem departe de o piaţă de lux matură. Aş numi-o mai degrabă puternic fragmentată“, punctează Markovits.

O privire scurtă în ograda celor care dezvoltă afaceri pe acest segment oferă un singur răspuns: 2016 va însemna, cu siguranţă, o schimbare în politica magazinelor de modă de lux, care vor fi nevoite să investească în programe speciale pentru fidelizarea clienţilor. Și „totul“ va fi făcut ca la carte, fără urmă de greşeală, altfel niciun magazin nu ar putea să-şi păstreze cota de piaţă într-o industrie estimată la peste 700 de milioane de lei, fiind numărate aici doar brandurile de modă de lux.

Astăzi, piaţa românească de lux găzduieşte deja nume puternice. Louis Vuitton a venit în România în vara lui 2008, cu un magazin deschis în galeria hotelului de cinci stele JW Marriott. Afacerile înregistrate în 2014 de monobrandul din Bucureşti au fost de 20,3 milioane de lei, în stagnare comparativ cu ultimii ani. Cu o precizare: Louis Vuitton este brandul numărul unu în lume după valoarea de piaţă, estimată anul trecut la peste 27 miliarde de dolari de către compania de cercetare Millward Brown. Tot pe segmentul de lux este prezent şi Gucci, brand adus de omul de afaceri Alessandro Amato în 2010, în sistem de franciză şi care ocupă locul trei în topul celor mai valoroase branduri din lume, cu o valoare de 13,8 miliarde de dolari (conform aceleiaşi surse). Prada şi Cartier, prezente în România în magazine de tip multibrand, se află de asemenea în topul celor de la Millward Brown, realizat în 2015, dar câteva locuri mai jos.

Un alt nume prezent pe harta românească de lux este Max Mara, brand a cărui franciză a fost predată, în ultima parte a anului trecut, de Srdjan Kovacevic către o companie din străinătate. Antreprenorul sârb, care spunea într-un interviu pentru Capital că Max Mara este cel mai puternic brand din businessul său, îşi motivează astăzi decizia prin faptul că are nevoie de mai mult timp să se ocupe de Alsa Uomo.

„La mine, Max Mara este cel mai puternic brand. Și nici nu a suferit mult. Este un produs clasic. Un produs care nu se devalorizează. Problema principală se află la brandurile care trebuie să atingă un vârf în fiecare sezon. Cu cât este mai fashion un brand, cu atât mai mult suferă în perioada de criză“, spunea antreprenorul în urmă cu câteva luni, înainte de a preda franciza. De altfel, Srdjan Kovacevic nu îşi face planuri pe mai mult de şase luni. Nu se gândeşte ce să facă peste doi sau trei ani, ci ia în calcul o perioadă scurtă, exact aşa cum este moda, „trecătoare“. „Eu mă concentrez pe şase luni. Moda, în general, se evaluează pe o perioadă de şase luni“, explică el.

Despre Calea Victoriei, ca punct de reper pe harta luxului din Capitală, antreprenorul sârb spune că este mai puternică datorită numărului mare de magazine care au ales să se promoveze acolo. Chiar şi aşa, „are multe lacune, în contextul în care îi lipsesc acele locuri potrivite pentru dezvoltarea anumitor branduri“, continuă el. De aceea, au început să se dezvolte alte două puncte: Calea Dorobanţi şi Marriott. Doar că alegerea uneia dintre aceste trei zone nu este o regulă.

Și Julia Kristensen, proprietara Casa Frumoasă, spunea anul trecut că îşi consolidează business-ul prin extinderea magazinelor de fashion de lux de la Hotel Radisson Blu, odată cu promovarea de noi branduri precum Giambatista Valli, Antonio ­Berardi, Fausto Puglisi, Stella Jean, TwinSet sau Current Elliott. “Procesul de rebranding al magazinului J. Kristensen, devenit Casa Frumoasă Ladies, face parte dintr-o strategie de consolidare a business-ului. Într-o industrie în care luxul şi eleganţa nu au limite, este nevoie de o reinventare constantă care să corespundă standardelor exclusiviste“, declara Julia Kristensen, al cărei business înseamnă astăzi mai multe magazine.

Iar această „reinventare“ de care vorbeşte Kristensen ar trebui să se muleze perfect pe comportamentul consumatorului, aliniat tendinţelor europene şi internaţionale, bineînţeles cu unele tipare locale specifice. „Spre exemplu, mulţi români continuă să îşi cumpere piese scumpe de orologerie şi bijuterii din Franţa, Elveţia sau UK, accesând frecvent site-uri internaţionale de modă. De asemenea, gravităm în continuare spre brandurile ostentative, ultra-vizibile, de statut, care au puterea aparentă de a potenţa o imagine publică“, mai spune Irina Markovits. Pe de alta parte, este clar că clientul din România are acces la informaţie şi implicit la comparaţie, a devenit mai expus experienţei premium, dă atenţie calităţii produselor cumpărate şi istoriei brandului respectiv.


În România, moda de lux înseamnă mai mult decât acele branduri prestigioase, high-end, care au deschis magazine monobrand în ultimii zece ani în Bucureşti: Louis Vuitton, Gucci, MaxMara, Moschino, Brunello Cucinelli, Burberry, Ermano Scervino, Dolce & Gabbana, Emporio Armani şi altele. Pe acelaşi culoar de modă premium pot fi încadrate concept store-urile care găzduiesc selecţii atent făcute, în regim de concesiune, din colecţiile multor case de modă internaţionale (The Place, Victoria 46, Address, Mengotti, Casa Frumoasă), dar şi Molecule F, singurul concept store existent în online dedicat designerilor români. Separat, atelierele generaţiei noi de designeri români, boutique-uri de croitorie de lux aflate în centrul Bucureştiului, magazine nou-deschise ale unor branduri internaţionale de „accessible luxury“ (Michael Kors, BCBG MaxAzria) fac parte tot din peisajul modei de lux de la noi, împreună cu anumite magazine de orologerie, bijuterie, parfumerie de nişă” - Irina Markovits, consultant stil şi imagine şi acţionar Image Matters şi stylediary.ro

Care au fost cele mai valoroase branduri în 2015:

Louis Vuitton - cu o creştere de 6%, faţă de 2014, a continuat să fie, pentru al 10-lea an consecutiv, cel mai valoros brand

din lume, înregistrând până la 27,445 miliarde de dolari.

Hermes - producătorul francez al genţilor Birkin, deţinut parţial de LVMH, a înregistrat o scădere de 13% a valorii brandului, până la 18,938 miliarde de dolari, plasându-se pe poziţia a doua.

Gucci - concurent direct al Louis Vuitton, deţinut de compania Kering, a scăzut cu 14%, până la 13,8 miliarde de dolari, ocupând al treilea loc în top.

Cartier - producător de ceasuri şi bijuterii din Franta, a scăzut cu 15%, ajungând la 7,612 miliarde de dolari şi aflându-se pe locul şase în top.

Prada - compania italiană de modă specializată în articole de lux a scăzut cu 35%, având o valoare a brandului de 6,540 miliarde de euro şi ocupând locul şapte.

Michael Kors - brandul american care poartă numele designerului său se află pe locul nouă, cu o valoare de 3,815 miliarde de dolari.

Tiffany - este una dintre cele mai vechi case de modă din Statele Unite ale Americii şi primul brand de bijuterii de lux din lume ocupă locul zece, cu o valoare de 3,232 miliarde de dolari.

Burberry - unul din cele mai cunoscute nume din piaţa britanică de lux a scăzut cu 4%, până la o valoare de 5,722 miliarde de dolari şi ocupă locul opt în top.

Rolex - celebra companie elveţiană producătoare de ceasuri de lux, a cărei istorie a început în 1905, a avut o scăderea de 6% a brandului, cu o valoare de 8,532 miliarde de dolari, ocupând locul cinci.

Chanel - despre care se spune că, dacă ar fi lipsit, moda de astăzi nu ar mai fi fost la fel, a crescut cu 15%, până la 8,987 miliarde de dolari, şi s-a plasat pe locul patru.

(Sursa: top despre valoarea brandurilor realizat de compania de cercetare Millward Brown şi citat de Luxury Daily)

(Articol publicat în Suplimentul Capital LUXURY apărut pe 11 decembrie 2015)

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii