Oana este însărcinată în săptămâna a 36-a. A avut ceva probleme cu sarcina și o perioadă mai lungă a fost nevoită să facă o injecție în fiecare zi. Cum îngrijirea gravidelor este asigurată gratuit de stat, nu a fost nevoită să plătească nimic. Însă de la 1 iunie achită zilnic 18 lei pentru fiecare injecție. Ana, o altă pacientă, a avut nevoie de o operație și a ales să meargă la o clinică privată. I s-a recomandat să stea acasă o săptămână și a fost trimisă la medicul de familie pentru a primi concediu medical. Cum acesta nu este sub contract cu CNAS, nu a putut elibera documentul, așa că Ana este în concediu fără plată. Și nu numai că la finalul lunii va lua bani mai puțini de la angajator, dar este nevoită să își achite integral și medicamentele necesare în recuperare.
Sunt două exemple de pacienți care și-au plătit contri­bu­țiile la zi, pe care CNAS îi recunoaște ca fiind asigurați, dar care nu pot beneficia de serviciile la care au dreptul. De ce, nici ei nu înțeleg prea bine. Pentru că medicii de familie și reprezentanții CNAS s-au angajat într-un schimb de acuzații și declarații confuze, care au durat mai bine de o săptămână. Le va deconta cineva cheltuielile? Cel mai probabil nu, pentru că CNAS nu dă bani persoanelor fizice, ci doar furnizorilor de servicii cu care are contracte.
Scindare sau manipulare?
Sistemul național de sănătate a trecut prin mai multe crize în ultimii 20 de ani. Iar cea din acest an este, fără dubiu, una dintre cele mai grave, mai ales că părțile implicate par a nu fi dispuse să facă vreun compromis în negocieri. Pentru a atrage pacienții de partea lor, medicii de familie, cei care protestează cel mai vehement, au oferit consultații gratuite pe parcursul ultimei săptămâni, adică nu au cerut pacienților să plătească. Au avut însă o întâlnire de negociere a cerințelor lor cu Lucian Duță, președintele CNAS, care le-a făcut o concesie: actele adiționale vor fi semnate cu data de 1 iunie, astfel că serviciile prestate „gratuit“ vor fi, într-un final, decontate. Singurii care rămân cu buza umflată, fără să fi avut vreo vină, sunt pacienții care și-au plătit integral medicamentele compensate la care au dreptul. Un calcul simplu arată că serviciile prestate pacienților în prima săptămână de protest valorează circa 5,3 milioane de euro. Practic, dacă protestul se prelungește și pacienții vor achita consultațiile, aceasta ar putea fi suma pe care o vor scoate din buzunar cei care merg la medicul de familie într-o săptămână.

Care este, de fapt, miza acestui conflict? Medicii spun că finanțarea cabinetelor este problema cea mai importantă, dar faptul că peste o treime dintre ei au semnat actele adiționale pentru luna iunie pare să-i contrazică. Pe 9 iunie, 4.800 semnaseră documentele, din totalul de peste 11.000 de medici din țară, conform informațiilor furnizate de CNAS. S-au divizat ei în două tabere? „Cifrele sunt umflate“, a declarat, pentru Capital, Doina Mihăilă, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.
„La Vâlcea, de exemplu, au trecut toți medicii din județ, și acolo nu a semnat nimeni“, spune ea. Într-adevăr, conform CNAS, județul este printre fruntașe la acest capitol, cu 223 de medici care au semnat actele adiționale. Dar această scindare a medicilor nu face decât să susțină declarațiile președintelui CNAS, care spunea că „poziția conducerii medicilor de familie nu reprezintă poziția tuturor medicilor de familie“, argumentul lui fiind acela că, prin noul contract, majoritatea medicilor vor avea mai mulți bani. Pe de altă parte, Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, susține că „cu actualele norme, 40% din cabinete dau faliment până la finalul anului“.
O situație aparte este în București, unde Primăria a mărit chiria pentru spațiile cabinetelor de la un euro la 50 de euro pe metru pătrat, fapt ce exercită o presiune deosebită asupra medicilor. 
Unde e adevărul? Greu de spus. Cert este că atitudinea medicilor de familie, care își desfășoară activitatea în cabinete individuale, cu bugete de venituri și cheltuieli, sunt departe de a avea atitudinea unui întreprinzător privat. Pe de altă parte, este aproape imposibil să faci o planificare coerentă când banii primiți pentru serviciile prestate sunt prea puțini. Spre exemplu, un medic care are cabinet medical cu un venit de 7.300 de lei rămâne, după plata utilităților, salariilor și altor obligații, cu un salariu brut de 2.200 de lei.