PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Romania 4 You

Apele minerale și laptele, bule de oxigen în județele Harghita și Covasna

Autor: Diana State Valentin Gros | luni, 11 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Îmbutelierea apei minerale și industria lactatelor sunt principalele activități care țin în viață economia județelor Harghita și Covasna. În ultimii ani, au fost realizate investiții ale unor companii din domeniul auto și prelucrarea lemnului, dar valoarea nu este una semnificativă.

La capitolul investiții recente, cele două județe nu prea stau bine. În Covasna, singurele investiții majore au fost făcute în orașul Sfântu Gheorghe de către Autoliv, companie americano-suedeză producătoare de sisteme de securitate auto, în extinderea activității de producție. La sfârșitul anului trecut, compania voia să recruteze peste 100 de angajați pentru fabrica din Sfântu Gheorghe, unde se produc volane pentru nume mari din industria auto precum: Volkswagen, BMW sau Volvo.

Holzindustrie Schweighofer a deschis în satul Reci din Covasna o fabrică de cherestea, cu 150 de milioane de euro. Proiectul este unul controversat, având în vedere că la scurt timp după inaugurare, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor de la vremea respectivă a solicitat efectuarea unor  controale la fabrica de cherestea de la Reci deoarece, conform informaţiilor deținute, compania nu ar fi avut autorizaţie de construire.

„Nu există o statistică foarte strictă a investiţiilor care s-au făcut din 1989 și până în prezent. Pe baza informaţiilor strânse la Camera de Comerţ şi Industrie Covasna (CCIC), pot spune că de la Revoluţie până în prezent avem circa 100 de milioane de euro bani care au fost direcționați către Covasna. Este o cifră interesantă pentru că, după aceea, a venit Schweighofer şi a adus 150 milioane de euro“, a declarat Edler András-Gyorgy, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna.

În Harghita, una dintre cele mai recente investiții a fost înființarea unei fabrici de lapte de către o sută de crescători de bovine, care a costat 450.000 de euro. Primarul comunei Frumoasa, din județul Harghita, Ferencz Tibor, a declarat că bazele proiectului au fost puse în anul 2011, iar membrii fondatori sunt 107 crescători de animale din comuna Frumoasa şi cele două sate aparţinătoare, Bârzava şi Nicoleşti.

Borsec și Covalact, cele „două motoare”

Însă, județul Harghita este recunoscut pentru apele minerale, de aceea cele mai importante afaceri din județ se bazează pe exploatarea izvoarelor cu apă minerală, care se regăsesc la tot pasul. Se estimează că în Harghita sunt peste 2.000 de izvoare de apă minerală naturală carbogazoasă, însă puține sunt captate și folosite în activități economice purtătoare de redevențe către stat.

În acest context, nu este de mirare că în județ funcționează cele mai importante două fabrici de îmbuteliere a apelor minerale din România: Borsec și Perla Harghitei. Aceste două unități reușesc să asigure circa 51% din necesarul de apă minerală din România, ceea ce înseamnă o cantitate de aprope 500 de milioane de litri, în valoare de peste 15 milioane de lei, potrivit statisticilor transmise de Societatea Națională a Apelor Minerale.

Borsec este un brand cu tradiție atât în România, cât și peste hotare. Cunoașterea izvoarelor Borsecului datează încă de pe vremea romanilor, iar îmbutelierea apei are o vechime de peste 200 de ani. Fabrica a fost înființată în 1806, iar în aceea perioadă erau îmbuteliate câte 5.000 de sticle pe zi. De-a lungul anilor, activitatea fabricii a fost administrată de diferiți proprietari. Odată cu naționalizările, statul a preluat conducerea, iar din 1998 activitatea de îmbuteliere a redevenit o afacere privată. Fosta întreprindere de stat „Regina Apelor Minerale“ S.A. Borsec s-a transformat în firma privată „Romaqua Group“ S.A. Borsec, având ca acționar majoritar societatea „Romaqua Holdings“ S.A. și capital sută la sută românesc. În 2014, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 561 de milioane de lei și la un număr de 1.895 de angajați.

Apa minerală din micul oraș harghitean este distribuită pe mai multe continente, fiind exportată în țări precum SUA, Canada, Arabia Saudită, China, Coreea de Sud, Taiwan, Japonia, Germania, Italia, Spania sau chiar Australia. Brandul Borsec a primit numeroase premii care certifică proprietățiile benefice ale acestei ape.
În județul Covasna, una dintre cele mai importante companii este producătorul de lactate Covalact. Firma, cu o tradiție de peste 40 de ani în România, a reușit să obțină în 2014 o cifră de afaceri de 155 de milioane de lei, cu ajutorul celor 500 de angajați din Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Lipsa acută de forță de muncă

O mare problemă atât în Harghita, cât și în Covasna este forța de muncă. Dobra Laszlo, director general Secuiana, unul dintre principalii producători de pantaloni din România, susține că există o lipsă acută de personal, care în final ajunge să fie și o piedică însemnată. Acesta spune că, lunar, compania angajează circa 10 persoane pentru a compensa fluctuația de salariați. Însă, acest lucru nu ajută fabrica să funcționeze la capacitatea dorită. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât în 2014, ajungând la 29,5 milioane de lei, însă pierderile au fost mai mari, de circa 600.000 de lei, față de 500.000 de lei în 2014.

În același timp, Edler András-Gyorgy vine cu declarații mai optimiste. „Toate fabricile de pantaloni, de piese pentru industria auto, deja au absorbit forţa de muncă ieftină. În judeţul Covasna, avem rata şomajului de aproape 6%, însă mai sunt oameni care nu vor să lucreze. Dacă ne uităm la ponderea adevărată a celor care caută un loc de muncă şi nu găsesc, atunci avem undeva la 2% rata şomajului, adică foarte mică“, susține președintele CCIC. Însă, acesta a subliniat faptul că există o problemă legată de forţa de muncă calificată. Există oferte de joburi zilnic şi în Covasna, dar acestea „nu sunt competitive pentru cei care ar dori să lucreze acasă”, în România.

Covasna stă mai bine în statistici


Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză(CNP), judeţele Harghita (6,2%) şi Covasna (5,8%) au rate ale şomajului sensibil peste media la nivel naţional, de 5,1%. Din acest punct de vedere stau mai bine decât majoritatea judeţelor din regiunile Sud şi Sud-Vest, dar mai slab decât cele din Vest şi Nord-Vest. Din regiunea Centru, numai judeţul Alba are o rată a şomajului mai ridicată, de 7,0%. Cu toate că şomajul este mai mare în Harghita, salariul mediu net are o valoare superioară în Covasna. Astfel, acesta se cifrează la 1.308 de lei pe lună în Covasna și la 1.257 lei pe lună în Harghita.

În Covasna muncesc mai puțini oameni, conform datelor statistice prezentate de CNP, dar sunt mai bine plătiţi. Sub 82.000 de persoane numără populaţia ocupată civilă medie, conform progonozei din primăvară a CNP, faţă de 132.100, în Harghita. De asemenea, numărul mediu de salariaţi din Covasna (47.300) este mai mic decât în Harghita (61.900). Acestea, însă în condiţiile în care şi populaţia totală a Harghitei (304.969 persoane) este cu două treimi mai mare decât cea a Covasnei (206.261 persoane).

Deşi are un Produs Intern Brut mai mic în valoare absolută, Covasna se arată mai performantă din punct de vedere al PIB pe locuitor: 5.617 faţă de 5.212 euro, cât are Harghita. În ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, ultimii ani au adus evoluţii diverse. Făcând comparaţia între cele două judeţe, observăm cum județul Covasna şi-a revenit mai repede după criză. Astfel, Covasna a înregistrat la acest capitol -3,4% în 2012, 3,5% în 2013, 3,9% în 2014, 3,6% în 2015. Harghita a avut o creştere reală a PIB de -1,9% în 2012, -0,7% în 2013, -0,1% în 2014, 3,9% în 2015. CNP estimează creşteri – pentru Covasna 4,1% în 2016, 4,1% în 2017, iar pentru Harghita 4,0% în 2016, 4,0% în 2017.

Judeţul Harghita în cifre

Populaţie totală: 304.969 persoane (la recensământul din 2011)
 Populaţie ocupată civilă medie: 132.100 persoane*
 Produs Intern Brut: 7,2 mld. lei
 Creşterea reală a PIB: 3,9%
 Număr mediu de salariaţi: 61.900
 Câştigul salarial mediu net lunar: 1.257 lei
 Rata şomajului: 5,8%
*Conform prognozei din primăvara 2015

Judeţul Covasna în cifre

Populaţie totală: 206.261 persoane (la recensământul din 2011)
Populaţie ocupată civilă medie: 81.800 persoane*
Produs Intern Brut: 5,2 mld. lei
Creşterea reală a PIB: 3,6%
Număr mediu de salariaţi: 47.300
Câştigul salarial mediu net lunar: 1.308
Rata şomajului: 6,2%
*Conform prognozei din primăvara 2015

Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.