CITEŞTE ŞI

Banci

Lovitură de stat pe piața bancară

Autor: Gabriela Ţinteanu | luni, 09 iulie 2012 | 29 Comentarii

Afacerile cu companiile de stat riscă să aducă bancherilor pierderi uriaşe. Insolvenţa Hidroelectrica a aprins doar primul fitil al bombei care ameninţă piaţa bancară.

Pentru cele 2,44 miliarde de lei împrumutate de Hidroelectrica, băncile care au acordat creditele va trebui să blocheze anul acesta provizioane de 100%, bani care nu vor mai putea fi folosiţi pentru finanţări. Intrarea în insolvenţă a companiei energetice creşte însă riscul asociat creditelor bancare şi la alte societăţi de stat cu probleme. Ca urmare, bancherii vor fi nevoiţi să constituie provizioane şi la acestea, chiar dacă într-o proporţie mai mică. Împreună cu Hidroelectrica, alte cinci companii de stat, dintre care una aflată deja în administrare specială (Oltchim), datorează băncilor peste 7 miliarde de lei. La un nivel minim de 10% al provizioanelor la cele neajunse încă în lichidare, totalul sumelor pe care băncile le vor bloca anul acesta depăşeşte 700 milioane de euro. Iar aceste cifre nu iau în calcul şi datoriile CFR SA sau ale Poştei Române, nedate încă publicităţii.

Pierderile vor lovi nu doar bilanţurile băncilor, ci şi întreaga economie. Limitând accesul oricum precar la finanţare şi scumpind costul viitor al creditelor, vor afecta, în final, creşterea economică a ţării, pe care analiştii o previzionează acum aproape de zero în 2012.

Băncile riscă pierderi de peste 7 miliarde lei din afacerea cu statul

Odată declanşată procedura de insolvenţă în cazul societăţii de stat Hidroelectrica, presiunea pe cash s-a mutat în sistemul bancar. Cum acordarea unor garanţii de stat este exclusă din start (ar fi considerate ajutor de stat, plafonul este oricum depăşit, iar sumele garantate s-ar duce în deficitul bugetar), gestionarea situaţiei de la Hidroelectrica devine foarte spinoasă.
Cristian Ionescu, director general Coface România, spune că în cazul Hidroelectrica „guvernanţii va trebui să dovedească o adevărată artă pentru ca băncile să poată ieşi fără pierderi din această ecuaţie“.  Ionescu precizează că băncile nu pot cere scadenţare anticipată, dar statul poate oferi un program de compensare de taxe sau poate oferi plata cu preponderenţă şi foarte rapidă a creditelor din încasările curente ale Hidroelectrica.

Scrisoarea de confort ar reduce pierderile

O altă variantă pe care ar putea să o agreeze băncile cu statul este scrisoarea de confort, care seamănă cu o garanţie a statului, dar are o forţă juridică limitată. În tot acest joc pe sârmă, miza este de fapt constituirea de provizioane de către bănci. În mod normal, când o societate intră în insolvenţă, prudenţa obligă băncile comerciale să provizioneze creditele acordate acelei societăţi în proporţie de 100%. Totuşi, legea le permite să facă provizioanele după  înregistrarea primelor restanţe la plată.

Este foarte probabil ca totalul creditelor acordate de bănci companiei Hidroelectrica, de 2,44 miliarde de lei (circa 548 de milioane de euro) să trebuiască să fie provizionate integral acum sau mai târziu. Provizionarea cu 100% ar fi destul de incomodă pentru bănci, deoarece majoritatea instituţiilor care au creditat Hidroelectrica şi restul companiilor  de stat sunt marile bănci prezente în România, cele austriece şi franceze, cărora nu li se mai reînnoiesc liniile de finanţare de la băncile-mamă. O scrisoare de confort din partea statului către aceste bănci ar fi după aceea judecată de Banca Naţională a României (BNR), care poate îndulci „sentinţa“, coborând nivelul de provizionare mult mai jos sau spre zero. O astfel de măsură ar reduce destul de mult din pierdere, cu atât mai mult cu cât pierderile băncilor din cauza constituirii de provizioane nu se opresc aici. În mod normal, odată cu intrarea în insolvenţă a unei companii de stat, băncile sunt obligate să reanalizeze şi celelalte contracte similare aflate în derulare şi să constituie din nou provizioane, de această dată mai mici, în funcţie de ratingul clientului, de nivelul datoriei etc. Dacă analizăm doar soldul creditelor companiilor la care statul este încă acţionar majoritar şi au legătură directă cu Hidroelectrica, constatăm că pierderea băncilor se adânceşte din ce în ce mai mult.

Provizioane de 3 miliarde de lei?

Necesitatea de a proviziona astfel de credite în proporţie de 10%-20% sau chiar 30% este dictată de riscul ca, după modelul Hidroelectrica, şi Nuclearelectrica, Transelectrica sau Oltchim să îşi declare insolvenţa. Ca să nu mai vorbim de companii ca Poşta Română sau CFR, care nici măcar nu şi-au declarat nivelul acestui tip de datorii în bilanţuri. La şase companii de stat, dintre care una este deja în administrare specială (Oltchim), soldul creditelor pe termen lung a ajuns la 5,58 miliarde de lei, potrivit bilanţurilor firmelor la data de 31 decembrie 2011. Creditele pe termen scurt ale celor şase - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, CE Oltenia (CET Rovinari şi CET Craiova), Transgaz şi Oltchim - însumează 1,66 miliarde de lei. În total, soldul acestor credite luate de companiile de stat cu probleme ar ajunge la aproximativ 1,7 miliarde euro, mai exact 7,24 miliarde de lei. Luând în calcul un provizion de 100% pentru Hidroelectrica şi unul de minimum 10% pentru restul societăţilor, băncile ar trebui să pună deoparte anul acesta circa 700 de milioane de euro. Un astfel de provizion va eroda şi mai mult profiturile băncilor în acest an.
După cum explică analistul financiar Florin Cîţu, toate societăţile de genul Hidroelectrica vor avea parte de acum încolo de un alt tratament. „Băncile au propriul lor sistem de rating în funcţie de care acordă sau nu credite unor companii, în funcţie de care stabilesc dobânda şi condiţiile de rambursare şi garantare a împrumutului. Odată cu insolvenţa Hidroelectrica, analiştii de credite vor lua în calcul probabilitatea de default pentru toate celelalte societăţi similare“.

Odată reduse aceste ratinguri interne, respectivele companii vor avea un acces mai redus la finanţare, iar costul acesteia va fi mult mai ridicat. Să ne uităm ce s-a întâmplat în ultimele două luni cu  dobânzile pe termen scurt de pe piaţa interbancară: „pentru împrumuturile în lei pe şase sau 12 luni, dobânzile au crescut cu 0,5%“, spune Cîţu, arătând că aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi în cazul preţurilor împrumuturilor în euro. Astfel, de la un CDS pe 5 ani (asigurare pentru riscul de default) de 2,93% în luna aprilie, România se împrumută acum cu 4,20% pentru euro.

Cumulând toate aceste efecte pe termen scurt, ajungem la aceeaşi concluzie ca în cazul majorării datoriilor suverane din celelalte ţări ale lumii: scăderea creşterii economice. După cum apreciază  Florin Cîţu, revizuirile prognozei de creştere economică a României în 2012 nu se vor opri la 1,5%. „Este foarte probabil ca, în 2012, creşterea economică a României să se apropie de zero“, crede analistul. Oricum, efectele directe se văd deja, Moody‘s retrogradând ratingul Transelectrica şi atrăgând atenţia că intrarea Hidroelectrica în insolvenţă influenţează negativ profilul de credit al ţării, existând posibilitatea ca Guvernul să plătească parte din datorii şi chiar să amâne privatizarea. „Insolvenţa unei companii de stat creează un precedent care aduce incertitudine printre creditorii celorlalte întreprinderi de stat ale Româ-niei“, se arată în raportul agenţiei.

Totuşi, să ne amintim că Termoelectrica nu a putut fi desfiinţată chiar dacă este în faliment, deoarece termenul de rambursare a creditelor bancare de peste 18.000 de miliarde de lei expiră abia în 2015.


Situaţia poate fi rezolvată fie prin  compensări de taxe, fie prin plata cu prioritate a creditelor din încasări.
Cristian Ionescu, director general, Coface România


Provizioane, ratinguri mai mici, finanţare mai scumpă şi în final creştere economică aproape de zero - principalele efecte ale insolvenţei Hidroelectrica.
Florin Cîţu, analist financiar


19,46 mld. lei, totalul datoriilor celor mai mari companii de stat s-ar putea adăuga oare la totalul arieratelor de 28 mld. lei?




SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.