Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Legalizarea, singura ieşire din războiul drogurilor

Autor: | | 147 Comentarii

În timp ce alte state iau în calcul dezincriminarea consumului şi comerţului cu droguri uşoare, ca singură soluţie pentru oprirea traficului, politicienii români ratează încă o dezbatere serioasă. Miile de victime din Mexic din ultimul an, din care câteva sute de poliţişti ucişi de traficanţi, sunt prea departe de Bucureşti pentru ca politicienii să aducă în discuţie efectele dezastruoase şi eşecul total al modului în care s-a purtat până acum războiul împotriva dr

În timp ce alte state iau în calcul dezincriminarea consumului şi comerţului cu droguri uşoare, ca singură soluţie pentru oprirea traficului, politicienii români ratează încă o dezbatere serioasă.

Miile de victime din Mexic din ultimul an, din care câteva sute de poliţişti ucişi de traficanţi, sunt prea departe de Bucureşti pentru ca politicienii să aducă în discuţie efectele dezastruoase şi eşecul total al modului în care s-a purtat până acum războiul împotriva drogurilor. Un război care, asemeni prohibiţiei alcoolului din SUA, nu a reuşit să stopeze consumul, ci doar a împins „afacerea“ către reţele de crimă organizată, a generat corupţie, a determinat apariţia unor droguri de sinteză tot mai periculoase. În plus, a înghiţit, în vânătoarea inutilă de consumatori şi comercianţi, resurse umane şi sume uriaşe din banii contribuabililor, care ar fi putut fi folosite mai eficient în tratarea problemelor reale de sănătate, dacă domeniul ar fi fost scos „la lumină“, prin legalizare, sau în lupta cu alte infracţiuni mult mai grave.

Preţul incriminăriii

Departe de a fi confruntată cu violenţa extremă asociată traficului de droguri din alte state, dar şi fără a purta până acum un război real împotriva acestuia, în care să fie blocate definitiv rute de transport sau să fie descoperite legături de corupţie la nivel oficial, România începe să resimtă tot mai puternic efectele negative ale incriminării. Odată afectată o rută, se deschide imediat una nouă, odată lovită o reţea de traficanţi se ridică rapid alta şi mai puternică, odată îngreunat accesul unui drog „clasic“ apare imediat altul nou, mult mai periculos, în timp ce consumul creşte în loc să scadă.

Mii de oameni prinşi cu o ţigară de marijuana (nu cu mult  mai periculoasă pentru sănătate decât una cu tutun, potrivit chiar unor studii oficiale) îşi continuă viaţa cu cazier, alţii surprinşi cu cantităţi ceva mai mari asupra lor stau, pe banii celorlalţi contribuabili, în puşcărie, alături de mult mai puţini traficanţi. Lăsată în zona economiei subterane, piaţa drogurilor îşi racolează consumatorii din zona în care îi poate atinge rapid pe cei mai vulnerabili, fără ca legile să poată interzice şi controla măcar vânzarea către minori, aşa cum se întâmplă în cazul alcoolului sau ţigărilor. Realizând că dezincriminarea este răul cel mai mic, SUA şi mai multe state europene au făcut deja paşi către legalizarea consumului şi comerţului cu droguri uşoare. Câştigului principal obţinut prin reducerea violenţei în domeniu şi a costurilor suportate de societate, i se poate adăuga, ca „bonus“, creşterea ve­niturilor la buget, prin ta­xare, şi, în unele cazuri, a încasărilor din turism. Capital încearcă să deschidă o dezbatere asupra unor probleme serioase, care ţin inclusiv de respectul legii pentru libertatea şi responsabilitatea individuală, ignorate sau tra­tate neserios şi demagogic de politicieni, căutând argumente în mediul academic şi în cel de afaceri.

0 este numărul cazurilor de deces cauzate direct de consumul de canabis, constatate de Agenţia Naţională Antidrog, inexistente fiind şi cazurile de internare la urgenţă

42% dintre bucureşteni au declarat, în 2007, că îşi pot procura uşor droguri în 24 de ore, chiar dacă sunt ilegale, potrivit unui studiu ANA/DORDT. Accesul facil a fost recunoscut şi de o treime din tinerii din toată ţara

1.430 de români au fost cercetaţi în 2007 doar pentru consum propriu de droguri (majoritatea consum de canabis), aproape 60% din totalul celor cercetaţi pentru activităţi ilegale cu droguri

165-32498-0607_marijuanaa_26_agerpres.jpgDupă o sută de ani în care nu reuşit să oprească tra­ficul şi consumul de droguri, mai multe ţări înţeleg că le­galizarea este cea mai dură lovitură pentru această industrie.

Două proiecte de lege pentru legalizarea marijuanei au fost introduse în dezbatere, luna aceasta, de un congresman american. Acesta a arătat că tratând consumatorii ca infractori se risipesc resurse care pot fi folosite în cazul unor crime serioase. SUA cheltuieşte doar pentru aplicarea legii împotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a făcut cele mai multe arestări legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 până în prezent, majorita­tea consumatori, într-un singur an fiind reţi­nuţi mai mulţi fumători de iarbă decât arestaţi pentru toate infracţiunile violente (crimă, viol, tâlhărie etc.). Războiul purtat cu costuri uriaşe nu a împuţinat nici consuma­torii, nici producţia, reuşind doar, pe măsură ce devenea mai dur, să împingă „afacerea“ drogurilor spre organizaţii din ce în ce mai violente dispuse să-şi asume riscul.

De curând, şi procurorul general al SUA, Eric Holder, a anunţat că guvernul federal va înceta să vâneze distribuitorii de marijuana în statele în care vânzarea în scop medical a fost deja legalizată, după refe­rendum. Americanii au votat până acum în 13 state pentru legalizarea vânzărilor de marijuana cu prescripţie medicală, planta fiind folosită în tratamentul cataractei, artritei sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiţi să şi-o procure ilegal. În California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger merge şi mai departe. A deschis dezbaterea pentru legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ, nu doar medical, anticipând că va încasa din taxe circa 1,3 miliarde de dolari pe an.

Toleranţă mai mare în Europa

Paşi pentru legalizare au făcut deja şi mai multe state europene, nemaipedepsind deţinerea unor cantităţi mici de droguri. În Olanda, ţara cu cea mai tolerantă atitudine, după promisiunile politice de reducere a numărului de coffee-shopuri şi bordeluri, autorităţile din Eindhoven au realizat că problemele legate de droguri pot fi rezolvate de fapt printr-o şi mai amplă legalizare. Primăria doreşte, nici mai mult nici mai puţin, decât să înfiinţeze propriile culturi de marijuana, astfel încât să scoată din piaţă reţelele de trafic. Acestea nu au putut fi eliminate din cauză că vânzarea unor cantităţi mari de droguri uşoare şi cultivarea au rămas ilegale, furnizorii coffee shopurilor vânzându-le acestora canabis de peste 100 de milioane de euro pe an, pentru care nu plătesc taxe.

În Elveţia, ţară deja tolerantă cu consumatorii, în care 44% din tineri spun că au fumat cel puţin o dată în viaţă marijuana, populaţia a acceptat la ultimul referendum administrarea de heroină dependenţilor, respingând însă la limită legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ, pentru a nu înlocui modelul actual de turism, cu cel mai dificil de gestionat din Amsterdam.

Indiferenţă în România

165-32497-0607_leaf_caseta_26.jpgCu paşi mai mult sau mai puţin avansaţi spre legalizarea drogurilor, ţările amintite au avut parte cel puţin de dezbateri publice serioase legate de necesitatea unei astfel de soluţii, pe care politicienii români le resping din start sau le îngroapă în ironii electorale. Mai mici decât în alte state care poartă de mulţi ani un război dur împotriva drogurilor, consecinţele negative ale prohibiţiei nu lipsesc în România doar pentru că autorităţile le ignoră. Potrivit Raportului mondial  privind drogurile 2009 (date pentru 2007), lansat săptămâna trecută de Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC), România nu se numără printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale consumului sau traficului. Datele comparative privind preţurile şi evoluţia consumului în timp dau însă motive de îngrijorare.

Dacă pentru drogurile uşoare preţul plătit de consumatorii români este cel mai mare din sud-estul Europei şi printre cele mai mari din lume la grade de puritate comparabile (între 8,2 şi 9,6 dolari gramul de canabis, mai mult decât dublu faţă de ţări ca Turcia, Spania sau Grecia şi triplu faţă de Croaţia sau Serbia), heroina, care creează dependenţă fizică şi prezintă un risc ridicat de deces prin supradoză, este mult mai accesibilă decât în alte ţări. Consumatorul român putea cumpăra un gram de heroină, în 2006, potrivit UNODC, cu 50 de euro, mai ieftin decât în aproape toate ţările Europei Occidentale.

Lăsată în zona economiei subterane, piaţa drogurilor îşi racolează consuma­torii în zona în care îi poate atinge rapid pe cei mai vulnerabili, riscul activităţii ilegale determinând traficanţii să stimuleze vânzarea substanţelor care creează cea mai mare dependenţă, deci cea mai mare cerere sigură viitoare. În plus, orice intenţie a autorităţilor de a avertiza publicul asupra riscurilor diferite pe ca­re le prezintă diversele droguri sau substanţele în care acestea sunt dizol­vate (adesea mai pericu­loase decât drogul în sine, ca benzoca­ina folosită în amestec cu cocaina) ar fi zădărnicită, atâta timp cât obligaţia de a pedepsi consumul oricărui drog nu lasă loc pentru „protecţia consumatorului“. Vânzătorul legal de marijuana din coffee shopul olandez, care recomandă clientului „începător“ iarba cu cea mai mică „tărie“, este departe de traficantul ilegal de la colţul străzii.

Ilegal nu înseamnă inaccesibil

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro