Se reclamă, în spaţiul public, că anumite proceduri derulate de DNA au loc exact în anumite momente politice şi că nu ar fi o simplă coincidenţă. De exemplu, procedurile derulate în dosarele "Tel Drum" şi "Belina" în ziua consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier sau redeschiderea anchetei în cazul vicepremierului Paul Stănescu, dat de presă, la acea vreme, posibil candidat pentru funcţia de şef al Executivului.

"Niciodată în activitatea noastră nu ne orientăm după ceea ce se întâmplă în spaţiul public sau în spaţiul politic, sau evenimente politice sau alte evenimente publice. Ancheta îşi urmează cursul, în funcţie de probele care trebuie administrate, conform legii", a declarat Kovesi.

"Sunt foarte multe situaţiile în care noi începem, deschidem o investigaţie sau suntem sesizaţi cu o anumită faptă penală şi începem o investigaţie, anumite acte procedurale sau anumite acte şi măsuri pe care noi le dispunem pot fi făcute publice în anumite momente şi în alte situaţii nu pot fi făcute publice. Dacă într-un dosar, care este deja cunoscut publicului, se efectuează anumite acte care pot fi comunicate publicului, da, putem şti ce se întâmplă. Dar sunt foarte multe situaţiile în care se lucrează ritmic în aceste dosare, în fiecare zi se fac activităţi şi ele nu pot fi comunicate publicului", a mai spus șefa DNA.

Aceasta a repins orice implicare politică a instituției pe care o conduce.

"Faptul că, uneori, astfel de activităţi se suprapun pe anumite evenimente politice, pe care nu le putem prevedea sau nu ştim de ele, nu are nicio legătură cu activitatea noastră şi nici nu ne interesează ce se întâmplă în spaţiul public. Pe noi ne interesează să administrăm probele, în conformitate cu legea şi în termene, în aşa fel încât să nu depăşim termenele impuse de Codul de procedură penală şi dosarele să fie soluţionate cât mai operativ", a arătat Laura Codruța Kovesi.

Ea a detaliat problema, explicând unele detalii de procedură.

"Sunt situaţii în care sunt citate persoane la DNA, în calitate de suspect sau de martor, peste două săptămâni, peste zece zile. În acel interval de timp se pot întâmpla lucruri în spaţiul public, pe care procurorul nu are cum să le prevadă. Sunt situaţii în care se finalizează o expertiză. Această expertiză trebuie comunicată suspecţilor, ei sunt citaţi peste două săptămâni, spre exemplu, la DNA, pentru a lua cunoştinţă de expertiză, pentru a-şi putea face apărarea. În acel interval de timp pot să apară evenimente", a menționat Kovesi. 

Ea a amintit că dosarele DNA au la bază sesizările de la persoane fizice sau companii și că instituția nu își programează activitatea în funcție de evenimente petrecute în spațiul public.

"Majoritatea dosarelor în DNA se deschid pe baza unor sesizări care vin de la alte instituţii, de la persoane fizice sau persoane juridice. Noi nu putem să controlăm momentul în care o persoană face o sesizare sau nu o face. Când primim o sesizare, noi suntem obligaţi să o înregistrăm şi să facem acea investigaţie, indiferent de ceea ce se întâmplă în spaţiul public", a afirmat Kovesi.

"Dacă cineva crede că anumite acte din anumite dosare s-au suprapus pe evenimente publice şi sunt alte motive în spatele acestei decizii, acest lucru se poate verifica de către Inspecţia Judiciară şi atunci se vede foarte clar într-un dosar că procurorii lucrează ritmic şi că administrează probe doar pe baza a ceea ce rezultă în dosar. Deci, nu ne orientăm activitatea în niciun fel în funcţie de ceea ce se întâmplă în spaţiul public", a arătat șefa DNA.