„Referitor la asigurarea securităţii cibernetice, preşedintele a arătat că recentele atacuri informatice asupra Europei au afectat nu numai funcţionarea sistemelor informatice, dar au generat şi perturbări asupra unor activităţi economice, ceea ce a dus la pierderi financiare substanţiale şi la diminuarea încrederii utilizatorilor. Preşedintele a subliniat că, în absenţa unei acţiuni concertate şi rapide la nivel european, atacurile cibernetice pot genera grave prejudicii economiei şi securităţii în Uniune", a informat Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca sistemele educaţionale şi de formare să pregătească cetăţenii Uniunii pentru a dobândi competenţele digitale necesare, pentru a face faţă schimbărilor şi provocărilor societăţii prezente şi viitoare.
Conform Agerpres, o altă temă abordată, importantă pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru România, a fost digitalizarea serviciilor publice, a serviciilor oferite de administraţia centrală, de administraţiile locale, un domeniu în care interesul tuturor este să se găsească metode de îmbunătăţire.
În intervenţia pe care a avut-o, preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra nevoii de a menţine unitatea proiectului european, precum şi de a aborda împreună diferitele iniţiative care au fost şi care urmează să fie lansate.
Preşedintele a subliniat că, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, este nevoie să fie identificate soluţiile potrivite pentru a-l apropia mai mult pe cetăţeanul european de Bruxelles.
În contextul pregătirilor pentru Preşedinţia română a Consiliului Uniunii, Iohannis a adresat, împreună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, invitaţia membrilor Consiliului European de a participa la Summitul de la Sibiu din primul semestru al anului 2019, propunere care a fost foarte bine primită, arată Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte reuniunea care s-a desfăşurat vineri, aceasta s-a concentrat pe două teme majore: "Viitorul guvernării şi securitatea", vizând rolul Uniunii Europene, al statelor membre în consolidarea încrederii în mediul de securitate în domeniul digital, şi "Viitorul economiei şi societăţii", referitor la nevoile viitoare ale Uniunii în materie de infrastructură, piaţă şi forţă de muncă.
În cadrul discuţiilor, preşedintele României a abordat importanţa implementării strategiei digitale pentru Piaţa Internă a Uniunii Europene şi a subliniat, totodată, faptul că piaţa unică digitală trebuie să se axeze pe următoarele principii de bază: asigurarea securităţii cibernetice, creşterea utilizării serviciilor publice digitale eficiente şi axate pe utilizatori, sporirea competenţelor digitale ale cetăţenilor şi companiilor.
Cu privire la rolul economiei digitale, şeful statului a evidenţiat că aceasta este esenţială pentru buna funcţionare a Pieţei Interne a Uniunii şi va permite consumatorilor, inclusiv acelora care locuiesc în zone mai puţin accesibile, îndepărtate sau periferice, să beneficieze de o gamă cât mai largă de opţiuni în ceea ce priveşte produsele şi serviciile digitale.
Totodată, preşedintele a subliniat importanţa asigurării în Uniunea Europeană a unui flux liber al datelor fără caracter personal ca o condiţie esenţială pentru succesul implementării agendei digitale a Uniunii.
Cu prilejul reuniunii, liderii europeni au fost de acord că se impune un proces de reflecţie asupra direcţiei de urmat pentru consolidarea Uniunii fără modificarea imediată a Tratatelor.
Liderii europeni au constatat totodată că încă nu se poate vorbi despre o piaţă digitală unică în Uniunea Europeană, întrucât mai sunt multe piedici care trebuie înlăturate. În plus, este nevoie de reglementări care pot fi efectiv aplicate în toată Uniunea, de reţele mult mai performante şi, totodată este nevoie ca utilizatorii – cetăţeni şi firme, să fie protejaţi de pericolele care sunt inerente unui trafic de date deschis.
În cadrul întâlnirii informale desfăşurate joi seară, liderii Uniunii Europene au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de reflecţie privind viitorul Europei. În acest context, s-a discutat despre paşii de parcurs pentru reformarea Uniunii, a cărei agendă, stabilită la Bratislava şi confirmată prin Declaraţia de la Roma, va trebui să fie pusă în aplicare. Acest obiectiv va trebui îndeplinit în condiţiile în care au fost lansate, recent, noi propuneri de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi de către preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
