CITEŞTE ŞI

Romania 4 You

Judeţul Mehedinţi a intrat în zodia falimentului

Autor: |

Cu cea mai mare companie din zonă condamnată la dispariţie, economia locală, şi aşa nu prea strălucită, trebuie să se reinventeze. Salvarea ar putea veni de la investiţiile străine.

Unul din principalii piloni ai economiei mehedinţene a ajuns, în urmă cu o lună, la doar un pas de faliment. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) intrase în insolvenţă în toamna lui 2013, printr-o ordonanţă de urgenţă care stabilise o serie de condiţii speciale pentru combinatul de apă grea din Drobeta Turnu Severin. Având în vedere natura delicată a activităţii acestuia, se apreciase, pe bună dreptate, că o întrerupere bruscă a activităţii din cauza debitelor acumulate ar fi putut pune în pericol mediul înconjurător. „Incapacitatea de plată în care se află RAAN poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate produce catastrofe ecologice, fiind ştiut faptul că în instalaţiile sucursalei Romag Prod se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal şi exploziv, ce trebuie ars în caz de sistare a producţiei de apă grea, rezultând o cantitate însemnată de SO2, substanţă ce produce ploi acide cu influenţe negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din zonă, cu efecte transfrontaliere“, se arăta în actul normativ.

Pe lista creditorilor se aflau la data insolvenţei peste 300 de companii, instituţii publice şi bănci. În total, acestea aveau de recuperat de la regia de stat peste 1,89 miliarde de lei. Cea mai mare datorie a RAAN era către Complexul Energetic Oltenia, în valoare de peste 207 milioane de lei.

Cu un picior în groapă

Doi ani şi ceva mai târziu, în ianuarie 2016, Tribunalul Mehedinţi a respins planul de reorganizare a companiei propus de administratorul judiciar şi a decis că singura soluţie este falimentul debitorului. Instanţa a desemnat Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, drept lichidator judiciar provizoriu al RAAN. Administratorul judiciar Tudor şi Asociaţii, a anunţat că va face apel împotriva deciziei, însă Curtea de Apel Craiova nu a fixat încă o dată pentru judecarea acestui proces, aşa că deznodământul în acest caz se va mai lăsa aşteptat.
Deocamdată, circa trei sferturi din angajaţii RAAN şi-au pierdut locurile de muncă în ultimul an, iar producţia a fost redusă la minimum. Pe platforma Romag Prod a Regiei, unde producţia de apă grea a fost oprită în vara anului 2015, mai lucrează doar 150 de salariaţi care asigură mentenanţa apei grele stocate aici. Alţi circa 500 de angajaţi au rămas pe platforma Romag Termo, unde funcţionează două cazane prin care se furnizează agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin. Salariaţii de aici sunt plătiţi din încasările Serviciului de Termoficare al primăriei pentru apa caldă şi căldura furnizată populaţiei.



Declinul RAAN este o mare lovitură pentru economia mehedinţeană. În 2014, chiar aflată în insolvenţă, Regia s-a situat pe primul loc în judeţ atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri (226 de milioane de lei, faţă de următorul clasat, Meridian C.C. SRL, cu 97 de milioane), cât şi în ceea ce priveşte numărul de salariaţi (2.427, de peste patru ori mai mulţi decât cei 601 ai firmei de pe locul al doilea, Alpha Construct Sistem SA şi reprezentând circa 6% din forţa de muncă din judeţ).

Veşti amestecate

Veştile privind RAAN sunt cu atât mai proaste cu cât Mehedinţiul se situează în ultima parte a clasamentului naţional din punct de vedere economic. Astfel, conform ultimelor date ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), judeţul a încheiat anul cu un PIB pe cap de locuitor de 4.535 de euro, în creştere cu 3% faţă de 2014, situându-se pe locul 39 în ţară la acest capitol, depăşind doar Botoşaniul, Vasluiul şi Teleormanul. În ciuda creşterilor prognozate pentru următorii trei ani, care ar urma să ducă produsul intern brut per capita la 5.609 euro în 2018, poziţia judeţului la nivel naţional nu se va schimba cu nimic. Tot CNP vede pentru Mehedinţi o creştere a salariului mediu net anual de la 1.571 de lei în 2015 la 1.841 de lei în 2018, dar şi o reducerea ratei şomajului de la 9,7% la 8,4% în aceeaşi perioadă. Timp în care şi numărul de angajaţi ar urma să urce, de la 42.200 la 47.400 de persoane.



Deocamdată, optimismul exper­ţi­lor CNP privind evoluţia PIB-ului nu se prea confirmă. Potrivit statisticilor INS, în primele zece luni ale anului trecut producţia industrială în Mehedinţi s-a redus cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În acelaşi timp, exporturile companiilor locale au crescut nesemnificativ în perioada ianuarie-august 2015 faţă de acelaşi interval al anului precedent (de la 68,7 la 68,9 milioane de euro, respectiv +0,3%). Nici salariul mediu net nu pare să fi ajuns la nivelul prognozat. El se majorase cu 100 de lei (de la 1.411 la 1.510 lei) între octombrie 2014 şi octombrie 2015 (dar aici vorbim mai degrabă de efectul majorării salariului minim decât de performanţele economiei mehedinţene). Totuşi, destul de ciudat având în vedere concedierile masive de la RAAN, efectivul forţei de muncă la 31 octombrie 2015 era cu 1.100 de persoane (respectiv cu 2,5%) mai mare faţă de în urmă cu exact un an. La acelaşi moment, rata şomajului crescuse la 10,95% în Mehedinţi, faţă de 10,03% la finele lui octombrie 2014, judeţul situându-se pe primul loc în ţară la acest capitol, la egalitate cu Teleormanul.

O rază de speranţă

În alte domenii, evoluţia este pozitivă: în primele zece luni ale lui 2015 au fost raportaţi în  judeţ 70.644 de turişti, cu aproape 25.000 (sau 53%) mai mulţi decât în ianuarie-octombrie 2015. În acelaşi timp, în aceeaşi perioadă numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu circa 13%, indicând o oarecare activitate pe piaţa imobiliară. Sunt acestea semne că mehedinţenii vor avea puterea să se reorienteze după închiderea celui mai mare angajator din judeţ?

Atâta vreme cât topul celor mai mari cifre de afaceri pe 2014 este dominat firme cu activităţi în comerţ şi distribuţie (cu alimente, carburanţi, produse petroliere, medicamente etc.), pariuri şi jocuri de noroc sau construcţii, iar cele cu activităţi productive se numără pe degete (cele mai mari fiind şantierele navale din Drobeta Turnu Severin şi Orşova, cu afaceri anuale de circa 11 milioane de euro fiecare), pronosticul este evident mai degrabă pesimist. Totuşi, există şi veşti bune: producătorul de componente auto portughez Coindu ar putea investi 10 milioane de euro în construcţia, la Drobeta, a unei fabrici cu 300 de angajaţi. Câteva proiecte de acest gen ar putea compensa efectul falimentului RAAN şi ar putea da un impuls serios PIB-ului judeţean. Până când ele se vor materializa, mehedinţenilor nu le rămâne decât să spere.


2.400 de angajaţi avea Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare în 2014. Mai puţin de 700 din aceştia mai lucrează azi. Ei vor rămâne pe drumuri dacă se va pronunţa falimentul RAAN

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.