Bărbat, îngrijit, elegant, puternic. Cam așa arată, în imaginarul public, omul de afaceri de succes. Totuși, peste jumătate de milion dintre patronii din România poartă mai adesea fustă și pantofi cu toc. Potrivit datelor Registrului Comerțului, 34% dintre acționarii și asociații companiilor autohtone și un procentaj similar din rândul persoanelor fizice autorizate sunt femei.
Nu este tocmai rău, însă femeile care deja au făcut pasul în lumea afacerilor cred că se poate și mai bine. „Este important ca femeile să intre în număr mai mare în acest domeniu. Ele sunt mai serioase, mai muncitoare, mai fidele. Problema este că acest lucru ar trebui să vină dinspre ele, iar asta nu se poate întâmpla peste noapte – mai trebuie să treacă timp, să se schimbe mentalitățile“, afirmă Kaya Sebahat, președintele Patronatului Național al Femeilor de Afaceri din IMM-uri (PNFAIMM).
„Femeile au spirit antreprenorial, acesta trebuie doar dezvoltat. De destule ori constatăm că femeile nu sunt suficient de pregătite pentru afaceri, iar perioada de criză a dus multe din companiile lor în impas – piața a scăzut, nu au acces la credite, nu au la dispoziție resursele umane de care ar avea nevoie“, explică Liliana Pagu, președintele Asociației Femeilor din România.
Misterul din Covasna
Polii de dezvoltare economică au adunat și cele mai multe femei antreprenor – 125.000 în Capitală și între 17.000 și 25.000 în județe precum Constanța, Timiș, Iași, Prahova ori Brașov. Iese în evidență în acest clasament Covasna. Aici există peste 23.000 de femei acționare sau asociate ale unor companii, ceea ce înseamnă că aproximativ una din cinci covăsnence este implicată, într-un fel sau altul, în afaceri. Dezvoltarea cu predilecție în zonă a afacerilor din industria ușoară, în special a celei textile, ar putea explica acest aparent mister.
În ceea ce privește proporția femei-bărbați, lucrurile se schimbă. Brăila, Tulcea, Bacău, Mehedinți sau Dâmbovița sunt locurile unde femeile de afaceri tind cel mai mult spre egalitatea cu bărbații, cel puțin în ceea ce privește numărul, în timp ce în Harghita, Giurgiu sau Bistrița-Năsăud se înregistrează cele mai mici procente de antreprenori de sex feminin.
La fel sau altfel?
Se simt femeile de afaceri diferite de partenerii ori competitorii lor de sex masculin? „N-am sesizat niciodată că aș fi avut vreun avantaj ori vreun dezavantaj din partea bărbaților pe care i-am întâlnit în decursul carierei de antreprenor pentru faptul că sunt femeie“, spune Camelia Șucu, proprietara grupului de firme Class. Ea crede că la această atitudine a contribuit, probabil, și faptul că, la doar trei ani de la terminarea facultății, în 1993, a intrat în ceea ce începea să se contureze ca fiind mediul de business autohton.
„Pot spune că am crescut împreună cu ei, cu bărbații de afaceri. Oricum, eu cred că, dacă privești postura de întreprinzător ca pe un loc de muncă, mai greu decât celelalte, dar în care lucrăm cot la cot femei și bărbați, nu ar trebui să apară niciun fel de diferențe legate de gen“, afirmă Camelia Șucu.
Și femeile care conduc afaceri de mai mică anvergură se arată sigure pe ele. „Ce dacă sunt femeie? Am văzut, în ultimii ani, zeci de concurenți punând lacătul pe ușă. Cei mai mulți patroni acolo erau bărbați. Ei au dat faliment, eu am rămas pe piață“, spune proprietara unei agenții imobiliare din centrul Capitalei.
Totuși, există și voci care consideră că, pentru a reuși în business, femeile trebuie să muncească mai mult decât bărbații. „Cam de două ori mai mult. Trebuie să fim onești și să admitem că nicicând nu va putea exista o egalitate perfectă între cele două sexe – o femeie nu poate face tot ce face un bărbat, la fel cum un bărbat nu poate face tot ce face o femeie“, afirmă Kaya Sebahat. Totuși, arată ea, nu s-a simțit niciodată privită cu reticență de către partenerii de afaceri. „Cam toată lumea înțelege că femeile și bărbații trebuie să fie o echipă unită, dacă vrem ca lucrurile să meargă bine“, explică președintele PNFAIMM.
Cum se pot netezi diferențele
Discriminările între femei și bărbați sunt cât se poate de reale în ceea ce privește salariile. Potrivit Eurostat, în 2006, o femeie din Uniunea Europeană câștiga cu 17,7% mai puțin decât un bărbat, ambii fiind angajați pe posturi similare. În 2009, diferența de salarizare scăzuse ușor, la 17,1%. Cele mai discriminate din acest punct de vedere erau austriecele (25,5% diferențe salariale), urmate de femeile din Germania (23,2%), Slovacia (21,9%) și Finlanda și Marea Britanie (20,4% fiecare).
La polul opus se situau angajatele din Slovenia (doar 3,2% diferențe față de angajații de sex masculin), urmate de cele din Italia (5,5%) și Malta (6,9%). România se situează, potrivit datelor statistice, pe un loc bun – o femeie câștigă cu „doar“ 8,1% mai puțin decât un bărbat pentru atribuții și responsabilități similare.
Se reflectă aceste diferențe și în lumea afacerilor? Unii cred că da și că e nevoie de ajutor pentru întreprinzătorii de sex feminin. Asociația Femeilor din România, de exemplu, organizează, cu fonduri de la Uniunea Europeană, centre de consiliere și formare pentru antreprenorii de sex feminin.
„După 20 de ani, este momentul să gândim mai profesionist afacerile în care suntem implicate sau pe care dorim să le pornim“, explică Liliana Pagu. Alții, precum Eximbank, au pus la dispoziție credite speciale pentru femeile de afaceri – până la 100.000 de euro, bani acordați pe perioade de până la cinci ani.
Vor fi suficiente astfel de inițiative pentru ca femeile de afaceri să ajungă să concureze cu adevărat de la egal la egal cu bărbații? Cel mai probabil, nu. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm niciodată că, de multe ori, în spatele unui bărbat de succes se află o femeie puternică.