”Este extraordinar ce se întâmplă cu petrolul şi nu mi-am imaginat niciodată că ar putea avea loc o asemenea prăbuşire. Specialiştii estimează o scădere în continuare şi o prăbuşire până la o cotaţie de 14 dolari, ceea ce este de neimaginat. Vor fi disponibilizări masive şi lucrări mari la care se va renunţa. Marii perdanţi vor fi marii operatori”, a arătat Iancu, citat de Agerpres. El a menţionat că, anul trecut, din cauza scăderii cotaţiilor petrolului, au fost disponibilizate 215.000 de persoane care lucrau la proiecte de explorări petroliere la care s-a renunţat.

Iancu a adăugat, conform aceleiași surse, că scăderea preţului petrolului va avea impact şi în bugetul României, în condiţiile în care ponderea taxelor este mai mare de 50% atât la gaze şi carburanţi, cât şi la energie electrică. ”Gândiţi-vă ce impact va avea acest lucru asupra bugetului. Sunt state mari dependente de piaţa petrolieră, unde acest lucru înseamnă o activitate pe roşu”, a continuat el.

Preţul gazelor de pe pieţele internaţionale, care îl urmează pe cel al petrolului cu un decalaj de 6-9 luni, este şi el în scădere. România a importat zilele trecute gaze din Rusia la un preţ mai mic decât cel al gazelor din producţia internă, în condiţiile în care, anii trecuţi, preţul de import era de 530 de dolari pe mia de metri cubi (mai mult decât dublu faţă de cel autohton – n.r.), a spus Iulian Iancu, anterior, potrivit Agerpres.

”Zilele trecute, când a fost ger, am avut o surpriză foarte mare să constatat că am importat 5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, în vârf de consum, la un preţ sub cel de producţie internă, faţă de 530 de dolari pe mia de metri cubi, cât plăteam pe vremuri”, a arătat Iancu. La finele săptămânii trecute, România a înregistrat un vârf de consum de gaze naturale, din cauza temperaturilor extrem de scăzute. Potrivit ministrului Energiei, Victor Grigorescu, românii au consumat în această perioadă 62 de milioane de metri cubi pe zi. Într-o zi normală de iarnă, consumul se situează în jurul valorii de 50 de milioane de metri cubi.

Iancu a mai spus că, în cadrul discuţiilor de la summitul COP 21 de la Paris, concluziile au propulsat gazul natural drept combustibil al viitorului, în condiţiile în care cărbunele şi petrolul sunt mult mai poluante. ”Ca element de noutate, discuţiile de la Paris impun un plan de acţiune, în cadrul căruia marii perdanţi sunt cărbunele şi petrolul, iar regele resurselor devine gazul natural”, a adăugat deputatul. Potrivit acestuia, americanii de la ExxonMobil au investit 1,3 miliarde de euro pentru explorările din Marea Neagră, iar estimările arată că este vorba despre un zăcământ de gaze de peste 100 de miliarde de metri cubi.

”Lucrările s-au încheiat, iar Exxon a investit acolo 1,3 miliarde de euro şi a săpat 7 sonde. Nimeni pe lumea asta nu ar duce la capăt un astfel de program de investiţii dacă nu ar fi confirmat deja potenţialul acelei zone, unde se estimează peste 100 de miliarde de metri cubi”, a completat Iancu.