„Reducerea rezervelor minime în valută este legată de un calendar anunţat în urmă cu mai mulţi ani, cu o ţintă obiectivă să ajungem la o normalitate, pe unde sunt rezervele minime obligatorii în Uniunea Europeană şi cu precizarea că s-au făcut paşi enormi în această direcţie. Gândiţi-vă că am plecat de la 40% rata rezervelor minime obligatorii în valută, de exemplu, şi 20% la cele în lei. Ne-am exprimat de câteva ori şi repet acelaşi principiu: vom reduce rezerva în valută ori de câte ori avem ocazia. Adică ori de câte ori vom avea oportunitatea să facem acest lucru punând în mixul acesta pe baza căruia luăm decizii factori precum: să nu avem un impact negativ legat de nivelul rezervei valutare în general”, a spus Mugur Isărescu. 

Acesta a precizat că a citit un material de presă „nefericit” şi „total neprofesionsit” în care se afirma că rezerva în valută ar scădea cu o treime dacă s-ar da la o parte rezerva minimă obligatorie a băncilor. Mugur Isărescu a declarat că este neadevărat şi că în acest sens se pot consulta datele pe site-ul Băncii Naţionale. 

Alţi factori care pot să fie luaţi în considerare pentru reducerea rezervelor minime în valută sunt legaţi de mişcările de capitaluri care există sau se întrevăd. 

„Nu vrem să accentuăm astfel de mişcări de capitaluri. Şi în sfârşit de situaţia creditului în valută. El scade, aş spune vertiginos, de mai bine de un an şi jumătate, doi ani. A ajuns minoritar şi dacă actualele tendinţe scad se va îndrepta spre 30% unde credem noi că ar putea să fie o situaţie de relativ echilibru. Deci, fără să vă dau o dată precisă, vă puteţi aştepta oricând să mai reducem rezerva minimă în valută”, a spus Mugur Isărescu. 

În cazul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, guvernatorul băncii centrale a precizat că situaţia este ceva mai complicată deoarece persistă un exces de lichiditate şi BNR nu vrea să îl accentueze. 

„De ce persistă lichiditatea în lei? De ce economia românească, şi când spun economia românească mă refer şi la sectorul public şi la cel privat, şi la sectorul guvernamental şi la cel neguvernamental, şi la creditul populaţiei şi la creditul corporaţiilor, nu beneficiază de acest nivel scăzut de dobândă, istoric scăzut, şi de acest exces de lichiditate, este o întrebare la care căutăm şi noi răspunsul şi probabil că vom mai organiza o dezbatere pe această chestiune pentru că nu depinde, în mode evident, numai de politica Băncii Naţionale, am avut şi avem şi inflaţie extrem de scăzută şi nu depinde în mod evident numai de poziţia băncilor comerciale. Este o situaţie mai complicată”, a declarat Mugur Isărescu. 

Întrebat dacă simte nevoia de a face o clarificare în ceea ce priveşte acuzaţiile de colaborare cu fosta securitate, guvernatorul a afirmat că o clarificare în acest sens ar trebui făcută de instituţiile abilitate. 

„Trebuie să răspundă instituţiile care sunt abilitate. Altă întrebare, ca să fac ca…altă întrebare? Sunt instituţii care sunt abilitate să răspundă”, a spus Mugur Isărescu 

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale. 

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. 

Ultima reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută a fost decisă de banca centrală în luna septembrie a anului trecut, când aceasta a scăzut de la 12% la 10%. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei este 8%. 

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.

AGERPRES