"Mai important decât tot, în opinia noastră, este înţelegerea contextelor economice, politice, istorice, conceptuale şi mai ales educarea populaţiei pentru a nu cădea în mrejele falşilor, ca să spunem aşa, apostoli. A celor care promit marea cu sarea, induc soluţii nerealiste în societate şi creează până la urmă probleme, nu rezolvă probleme. De multe ori în spatele lor sunt grupuri de interese. Este cunoscut acest lucru. Istoria noastră de 20 şi ceva de ani este plină. Marile escrocherii financiare ale României de după 90 nu au apărut, ca să glumesc, la Fierbinţi. Nu, au apărut la Cluj, Caritasul, un oraş supra-educat, acolo a apărut şi Dacia Felix, la Bucureşti, FNI-ul. Deci educaţia financiară mai are şi acest scop să ferească societatea, nu numai în România, de mrejele periculoase ale pseudo-experţilor", a spus Mugur Isărescu. 

Guvernatorul a afirmat că există opinia potrivit căreia Banca Naţională ar trebui să facă dezbateri numai pe o anumită bucată din activitatea băncilor, respectiv creditarea pentru populaţie şi clauzele eventual abuzive din contractele acelor credite. 

Acesta a precizat că sistemul financiar bancar are funcţii mult mai mari şi că intermedierea financiară nu înseamnă numai credit. 

De asemenea, Mugur Isărescu a amintit că în istorie au existat cazuri când o parte din activitatea băncilor a fost extrapolată dând ca exemplu publicaţia Trompeta Carpaţilor care cerea "doborârea" Băncii Naţionale. 

Potrivit guvernatorului BNR, dimensiunea educaţiei financiare nu trebuie înţeleasă numai prin ceea ce constituie setul de cunoştinţe tehnice specifice, acest lucru fiind şi imposibil. 

Mugur Isărescu a spus că pentru o bună comunicare este necesar ca receptorul să nu fie deformat în recepţia sa pentru că există formatori şi deformatori de opinie, informatori şi dezinformatori, iar tehnologia modernă a dat câmp larg de manifestare tuturor. 

Pe de altă parte, guvernatorul a arătat că noile tehnologi au făcut ca ponderea experţilor să scadă, mai ales opiniile lor, pentru că sunt exprimate într-un limbaj tehnic, în favoarea opiniilor pe care le emit grupuri de prieteni sau cunoştinţe.

AGERPRES