"La Bruxelles au fost multe discuţii privind slaba organizare în ţările Europei Centrale şi de Est. Nu este doar cazul României, nici chiar Polonia nu stă foarte bine, iar subvenţiile europene sau sprijinul european se acordă prin intermediul organizaţiilor de producători. Din păcate, în România, avem puţine organizaţii de producători în acest sector, în jur de 20 de organizaţii. Cea mai importantă a avut în anii de la aderare investiţii pe fonduri europene şi naţionale undeva la 16 -17 milioane lei, iar cifra de afaceri a organizaţiei celei mai importante este de 70 de milioane de lei anual. O cifră îmbucurătoare, dar este un caz unic pentru că ceilalţi sunt de mică capacitate", a spus ministrul Agriculturii.

În opinia acestuia, România are de învăţat din experienţa Olandei în condiţiile în care această ţară este al doilea exportator al lumii pe fructe şi legume, deşi deţine o suprafaţă agricolă redusă, sub două milioane de hectare.

"Olanda este numărul doi în lume la exportul de fructe şi legume şi în general la produse agroalimentare, deşi are o suprafaţă agricolă de mai puţin de două milioane de hectare. Are o suprafaţă cât 4-5 judeţe ale României, dar este suprinzător de performantă. Avem foarte multe de învăţat de la acest stat membru care deţine şi preşedinţia Uniunii Europene. Olanda a reuşit să aducă experţi de bună calitate, iar modelele prezentate aici şi tehnologiile denotă faptul că este în top în acest sector. Cu sprijinul lor cred că vom putea să punem în practică, în câţiva ani, acest potenţial al României despre care vorbim. Credem că dacă ne inspirăm din experienţa dânşilor vom reuşi să progresăm pentru că în ziua de azi fără asociaţii şi fără cooperative nu se poate progresa. Le mulţumesc pentru această iniţiativă, această caravană care duce mai departe experienţa producătorilor olandezi", a spus Irimescu.

Şeful MADR a adăugat că sistemul cooperatist nu aparţine doar perioadei comuniste, deoarece reprezintă şi la ora actuală cheia succesului în foarte multe sisteme agricole moderne, chiar dacă "românul simplu nici nu vrea să audă de acest termen".

"Mi-a dat cineva un anuar al agriculturii din anul 1938, foarte interesant. Atunci aveam 500 de cooperative în toate sectoarele, aşa ca nu văd de ce se crede că am avut cooperative numai în perioada comunismului. (…) De exemplu, în Belgia, 70% din lapte se colectează prin cooperative. De aceea este de datoria noastră să încurajăm stabilirea cooperativelor şi asociaţiilor, sigur sunt două sectoare, fructe-legume şi viticultura, unde cooperaţia are o semnificaţie extraordinară pentru că fondurile se distribuie prin cooperative. De multe ori românul simplu nici nu vrea să audă de acest termen, dar este cheia succesului în foarte multe sisteme agricole moderne. Nu este exclus ca după 2020, viitoarea Politică Agricolă Comună să ajungă la o soluţie care s-a mai propus şi în trecut, respectiv ca fondurile europene să nu mai fie distribuite de către stat ci de cooperative şi asociaţiile de grupuri de producători", a adăugat Irimescu.

Ambasada Olandei la Bucureşti organizează, în perioada 1-4 februarie 2016, Caravana "Importanţa asocierii pentru succesul de piaţă al fermierilor din sectorul horticol", care se va desfăşura în patru zone de referinţă pentru sector, respectiv în Bucureşti, Ruse (Bulgaria), Tecuci şi Iaşi. Experţii Olandezi vor împărtăşi fermierilor români experienţa lor în acest sector şi rolul asocierii producătorilor agricoli. AGERPRES