'În contextul actual, pare că o creştere economică de 2% în 2014 este extrem de optimistă. Lunile iulie, august au venit cu cifre foarte slabe în industrie, care are deja trei luni consecutive de scădere destul de mare, şi nici celelalte sectoare, vânzările cu amănuntul sau construcţiile, nu dau semne de revenire. Prin urmare, probabil că 1,5% pare mai realistă pentru sfârşitul anului decât 2%, fără agricultură. Agricultura poate să mai cosmetizeze puţin cifrele pe trimestrul trei', a spus Ionuţ Dumitru.
El a precizat că, în ultimii ani, economia românească a avut o creştere economică modestă, de aproximativ 2% pe an, exclusiv agricultura, şi chiar şi această creştere începe să încetinească.
'În ultimii ani tendinţele au fost nefavorabile. Economia românească a înregistrat o creştere începând cu 2011 – 2012, dar mult mai mică fără agricultură. Exclud agricultura pentru că este foarte volatilă şi, pentru a înţelege cu adevărat tendinţele care se prefigurează în economie, trebuie să ne uităm la partea mai stabilă. Din păcate, agricultura creează o volatilitate foarte ridicată, după creşteri de 20% avem scăderi de 20%. Însă se pare că şi această creştere economică, de 2%, încetineşte', a subliniat Ionuţ Dumitru.
În opinia sa, principala explicaţie este legată de taxa pe construcţiile speciale, care a avut un efect puternic negativ asupra investiţiilor. 'Am avut, pe de o parte, investiţiile publice care au scăzut cu 20% dar şi investiţiile private care, după semne de revenire în trimestrul întâi, în trimestrul doi au avut o contracţie foarte puternică', a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Pe termen lung, România are un potenţial mare de creştere, în opinia lui Ionuţ Dumitru, dar acest potenţial nu se poate valorifica fără politici economice coerente. 'Procesul convergenţei nu este o stradă cu sens unic. Nu există niciun substitut pentru politici economice coerente', a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.
