După ce în 2015 au părăsit NEPI, cei doi manageri au pus bazele unui nou fond de investiții care în primăvara anului trecut a strâns peste 260 mil. euro, bani dedicați dezvoltărilor imobiliare în Europa Centrală și de Est. În momentul lansării, fondatorii Prime Kapital au anunțat că țintesc investiții la un cost de peste 500 mil. euro, dar că nu au presiuni de a investi capitalul într-un termen prestabilit. Ca și în cazul NEPI, banii au fost atrași, în principal, de la investitori din Africa de Sud, țara de origine a lui Martin Slabbert.

Săptămâna aceasta, firma lui Slabbert și Semionov a semnat o înțelegere de achiziție a proiectului Emonika din centrul Ljubljanei, care, după finalizare, va fi cel mai mare centru de retail din Slovenia. Complexul va cuprinde o suprafață de retail de 59.000 mp, o componentă de birouri de 21.500 mp și prevede, în parteneriat cu autoritățile locale, modernizarea stației de tren și autobuz, precum și a infrastructurii municipale din zonă. Investiția este estimată la 250-300 mil. euro și va fi demarată până la finalul acestui an, procesul de închiriere al spațiilor comerciale și de birouri fiind programat să înceapă încă din acest trimestru. Prime Kapital va lucra la acest proiect alături de primăria din Ljubljana și de Căile Ferate Slovene.

Autoritățile slovene încearcă de mai bine de zece ani să dezvolte acest proiect în Parteneriat Public-Privat, însă construcția a fost amânată de criza financiară și de dificultățile de finanțare ulterioare. Dezvoltatorul ungar Trigranit, prezent și pe piața românească, a făcut parte din acest proiect până în 2012, însă s-a retras după ce a investit circa 30 mil. euro.

Tendință europeană

Transformarea gărilor în zone comerciale devine tot mai populară în ţările dezvoltate. Un exemplu este oraşul polonez Poznan, de patru ori mai mic decât Bucureştiul, care a reuşit să îşi transforme gara centrală într-un adevărat obiectiv turistic şi comercial. Reuşita acestui oraş ar trebui să fie mai mult decât un exemplu pentru autorităţile române în condiţiile în care toate companiile care au participat la dezvoltarea proiectului sunt prezente în România de ani buni. Ultimele estimări ale reprezentanţilor CFR  indică un buget de investiţii necesar modernizării Gării de Nord de circa 400 mil. euro. Cu 385 mil. euro investiţii, sumă suportată din fonduri private, gara din Poznan a fost transformată într-un centru comercial care cuprinde 230 de magazine, împărţite pe o suprafaţă închiriabilă de 58.000 mp (cu 45% mai mare decât a mallului Promenada din Bucureşti), 19 platforme de autobuz, o parcare pe trei etaje cu 1.500 de locuri şi 2,5 km de reţele feroviare noi în zona gării.

Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.

CITIȚI ȘI Marile proiecte care ar schimba România, înţepenite de incompetenţă