"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificaţie în momentul de faţă este forţa de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă şi, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulţi se bucură că intră în şomaj, îşi iau şomajul, dar lucrează 'la negru' şi aşa se face şi evaziune fiscală", a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.
Acesta susţine că 4-5 societăţi de morărit şi panificaţie, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forţa de muncă din afară.
"Am primit de la 4-5 societăţi din ţară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forţă de muncă din afară. Situaţia este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN – n. r.), fiind şi centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învăţăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem aşa, ca piesă de muzeu, şi unde mai facem produse tradiţionale, ne-au plecat doi salariaţi la Londra, pentru că pur şi simplu se câştigă mai bine. Consider că nu mai putem ţine forţa de muncă la un nivel de salarizare aşa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în ţară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, preţul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deşi preţul grâului şi cel al făinii este la fel, preţul gazelor şi al energiei este la fel, în timp ce preţul forţei de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.
În opinia şefului ROMPAN, 2016 a fost un an `mult mai prost decât mulţi alţi ani" pentru sectorul morărit şi panificaţie, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.
"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulţi alţi ani şi vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem nişte probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit şi panificaţie, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, şi acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat preşedintele ROMPAN.
O altă problemă ridicată de şeful patronatului din industria de panificaţie este cea legată de taxele impuse de autorităţi pentru recuperarea deşeurilor, în condiţiile în care acestea vor avea influenţe semnificative în preţul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificaţie impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susţine că şi un impact de 1% reprezintă mult în condiţiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".
Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".
"Şi legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu ştiu cum preşedintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor şi s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aştepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să îşi cumpere produse la o treime din preţ. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preţ, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut şi ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, şi, într-adevăr, a fost o influenţă nefastă asupra mediului de producţie şi au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populaţiei şi, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri şi să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.
Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificaţie din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiţii în sector.
"Trebuie să amintim şi un lucru bun din acest an – şi anume schema de ajutor pentru panificaţie din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase şi biscuiţi. Cine vrea să facă investiţii, sunt bani suficienţi şi putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro şi, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani şi din anii următori", a adăugat Popescu.
În ceea ce priveşte închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificaţie în data de 12 decembrie 2016, şi care se va concentra doar pe partea de morărit şi pe livrarea de produse congelate, după cum a anunţat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, şeful ROMPAN susţine că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piaţa românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificaţie.
"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcţiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a oraşului Bucureşti şi sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul Bucureşti şi acolo se dezvoltă şi se realizează producţia de cozonaci şi de pâine în mare parte. Am înţeles de la conducerea Titan că angajaţii disponibilizaţi, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat preşedintele patronatului.
