Editia tiparita
Tinerii ridică ştacheta salariilor pe piaţa muncii
Autor: Maria Vaschi
Publicat: 6 Februarie 2008
Vizionari: 5413;
Pretenţiile salariale ale studenţilor şi proaspeţilor absolvenţi de facultate au crescut substanţial anul trecut, faţă de 2006: cu 23% pentru cei care încă nu lucrează şi cu 35% pentru cei care sunt deja încadraţi în muncă.
Un începător speră să câştige „un bilet de intrare“ pe piaţa muncii în valoare de 380 de euro, în timp ce o persoană cu o vechime de trei ani consideră că ar trebui să primească 660 de euro, se arată în studiul „Employer of Choice“, realizat de Daedalus Consulting şi Catalyst Recruitment Services.
Diferenţa dintre cele două nivele de salarizare dorite ar putea fi interpretată prin orientarea pregnantă a companiilor către personal cu experienţă, în detrimentul preocupării pentru formarea lui. Acest lucru este stimulat de două cauze: creşterea explozivă a nivelului businessului respectiv, pe de o parte, şi viziunea comodă conform căreia este mai simplu să angajezi de la concurenţă, decât să investeşti în formarea şi dezvoltarea salariaţilor, pe de altă parte.
„A doua variantă este susţinută de motivele pentru care pleacă angajaţii, acestea fiind legate, în proporţie covârşitoare, de o ofertă mai avantajoasă, decât de nemulţumiri majore la locul de muncă“, precizează Daniel Enescu, general manager la Daedalus Consulting. „Evident, această mentalitate a oamenilor de resurse umane încurajează mercenariatul în rândul angajaţilor şi duce la o serie de efecte perverse, dintre care cel mai important este creşterea în spirală a salariilor, fără o susţinere în creşteri de productivitate 
sau de competenţe“, explică Daniel Enescu.
Precizăm că cercetarea a fost efectuată pe un eşantion constituit din studenţi şi absolvenţi de învăţământ superior, persoane cu vârste între 19 şi 28 de ani. Potrivit rezultatelor, dacă analizăm evoluţia pretenţiilor salariale, corelată cu creşterea vechimii în muncă, observăm că, şi în 2006, şi în 2007, aceasta urmează un şablon bine stabilit. Astfel, printre cei care nu muncesc încă şi cei aflaţi în primul lor an de activitate, aşteptările au un nivel crescut, după care urmează o plafonare, tinerii angajaţi înţelegând că aspiraţiile lor sunt uşor exagerate. Ca urmare, în al doilea an de muncă, diferenţa dintre salariu şi aşteptări se micşorează semnificativ, de la 54%, la 41%. Începând cu al treilea an, apare fenomenul de supraevaluare a propriilor calităţi. Acesta este generat şi de cererea explicită în toate anunţurile de angajare ale companiilor, în care se menţionează un minim de trei ani de experienţă.
Din această perspectivă, Aurora Liiceanu, psiholog, consideră că tinerii gândesc mai capitalist şi că mentalitatea lor faţă de muncă şi atitudinea faţă de angajator s-au schimbat, în sensul că încep să ştie să se vândă. Raportul între bani şi timp este mai nuanţat: pretenţiile salariale cresc pe măsură ce timpul muncit este mai mare şi fiecare an în plus devine „exploatabil“ în termeni de revendicări financiare, fiind privit ca un capital important în negociere.
Daniel Enescu are altă părere: „După trei ani de «vechime» într-un anumit domeniu, angajaţii se aşteaptă, practic, la o poziţie de senioritate sau de low management – poziţii care, pe o piaţă aşezată, ar apărea undeva la zece ani de experienţă. La noi, în schimb, se urmăreşte arderea cât mai rapid posibil a unor etape.“
Scade interesul pentru anumite bonusuri
În aria beneficiilor non financiare au crescut aşteptările angajaţilor pentru asigurări medicale şi pensii private şi au scăzut cele referitoare la telefonul mobil, primele de concediu şi decontarea meselor de prânz, reiese din studiul Daedalus Consulting /Catalyst.
„Acesta este un semn de maturitate“, afirmă Aurora Liiceanu. „Se devalorizează sau capătă o valoare mai mică avantajele «populiste» – de fapt, multă vreme, orice «bacşiş» de la slujbă era considerat eronat drept bonus – deoarece măsuri precum decontarea prânzului exprimă o stare de sărăcie, de care tinerii se depărtează, ca mentalitate.“
În ceea ce priveşte planurile profesionale pentru următorii trei ani, mirajul unui loc de muncă în străinătate a crescut uşor, de la 27,1%, în 2006, la 27,4%, în 2007, se arată în studiul „Employer of Choice“. În schimb, înclinaţia către pregătirea teoretică pare să capete o importanţă din ce în ce mai mare (64,5%), ca şi dorinţa de a obţine certificări profesionale în domeniul de activitate (59,1%). Interesant este şi faptul că o treime din tinerii intervievaţi au afirmat că peste trei ani se vor afla, cu siguranţă, într-o poziţie de management.
«Un efect al dezechilibrului pe piaţa forţei de muncă este scăderea competitivităţii firmelor din România, ceea ce va duce la falimente în rândul multora.»
Daniel Enescu, director general, Daedalus Consulting
Extreme
Aşteptările sunt, în medie, cu 51% mai mari decât salariul curent. Ponderea este mai mare în rândul celor fără experienţă şi în cazul celor cu vechime în muncă de peste patru ani.
Diferenţe
Specialiştii în IT&C au cele mai mari pretenţii salariale, dar diferenţa între aşteptări şi salariul real este mult mai pregnantă în cazul inginerilor şi al celor din domeniul farmaceutic.
Ambiţii
Angajaţii din Capitală câştigă cu 37% mai mult decât cei din provincie. Totuşi, bucureştenii consideră că, la pregătirea şi experienţa pe care o au, merită un salariu cu 44% mai mare.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
