Așa demonstrează un studiu realizat de Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV) în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, pe un eșantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane. Referitor la percepţia românilor asupra implicării autorităţilor de stat în combaterea fenomenului, se observă că Poliția Română (82%), Poliția de Frontieră (80%), Direcția Generală a Vămilor (75%), Serviciul Român de Informații (68%) sunt instituţiile creditate cu cele mai bune rezultate. La polul opus, aproape 2 din 3 români consideră că instituțiile politice precum Parlamentul, consiliile locale și Guvernul nu se implică suficient pentru a opri traficul ilicit.

Într-un număr extrem de mare, aproape 75% dintre respondenţi spun că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită și o activitate susținută în combaterea contrabandei.

“Am pus această întrebare pentru oamenii politici, pe care dorim să îi avem parteneri în elaborarea strategiei de luptă împotriva traficului ilicit. Am vrut să vedem care este percepţia publicului vizavi de implicarea dânşilor în combaterea fenomenului. Şi la întrebarea dacă ar vota un politician care se implică activ în combaterea contrabandei, un procent de 73 % dintre cei care ne-au răspuns au spus că ar face-o. Cred că e un lucru de care oamenii politici ar trebui să profite având această informaţie, e clar că publicul conştientizează nevoia de implicare prin măsuri de natură legislativă”, spune Daniel Mărăcineanu, Director General Asociația ACTIV.

 

Dacă ar fi să facem o segmentare a celor 73% dintre români care ar vota un politician implicat, am observa că 68,9% sunt din categoria 18-35 ani, 76,8% cu vârsta între 36-50 de ani, 80.5% din categoria de vârstă de 51-65 de ani și 62,7% cu vârsta peste 65 de ani. Segmentarea pe studii arată că 64,5% dintre cei care ar vota au studii elementare, 76,2% au studii medii și 81,8% au studii superioare.
 
„Dacă îi întrebăm pe români care este impactul acestui fenomen asupra economiei, 94% dintre respondenţi identifică un impact negativ. Procentul scade la 89% când îi întrebăm despre impactul traficului ilicit asupra bugetului de stat. Marea problemă apare în momentul în care îi întrebăm în ce masură consideră că sunt afectaţi în mod direct de efectele contrabandei şi ale traficului cu produse contrafăcute. Procentul de persoane care conştientizează impactul fenomenului scade brusc de la 94% la 54%, practic doar 54% dintre români consideră că traficul ilicit în general îi afectează direct în mare masură. Aici este marea problemă, pentru că de fapt traficul ilicit ne afectează în mod direct pe noi toți. Sunt două categorii de riscuri: riscul direct al consumatorului în momentul în care apelează la astfel de produse, care îi pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală şi, riscul indirect care este determinat în primul rând de potenţiala pierdere a locului de muncă, pentru că aceste produse fac o concurenţă neloială agenţilor economici, şi doi la mână, cel mai mare impact, asupra bugetului de stat pentru că pierderile sunt de ordinul miliardelor de euro”, adaugă Daniel Mărăcineanu.

Aproximativ jumătate dintre subiecții cercetării (52%) spun că nu cunosc nicio acțiune de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect, cei mai mulți fac referire la acțiuni de rutină, precum controale, razii și verificări (23%).

Întrebați ce consideră că ar trebui făcut în mod special pentru ca nivelul contrabandei să scadă, românii declară că ar trebui: să sporească controalele și să se aplice măsuri mai drastice (22%), implicare mai activă a autorităților competente (15%), creșterea pedepselor (11%), punerea în aplicare a legilor și înăsprirea legilor (9%), creșterea nivelului de trai (6%).

Însă îngrijorător este faptul că doar 1% dintre români spun că ar trebui denunțate faptele de contrabandă, ceea ce demonstrează încă o dată că spiritul civic al românilor este încă foarte scăzut, mai arată studiul citat.