"Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii Pintilie Iuliana Mioara, Dobre Grigore, Florescu Aurelia Mirela, Nicolescu Constantin, Bocioacă Sabina Elena, Mercea Codruţa Lavinia, Didea Ionel, Nicoară Mihail Gabriel, Stancu Olga, Pletoiu Ecaterina şi Dobre Cristina împotriva sentinţei penale nr. 271 din data de 4 iulie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală. Desfiinţează sentinţa penală mai sus menţionată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Menţine actele îndeplinite până la data de 30 mai 2014", se arată în hotărârea ÎCCJ, care este definitivă. 

Constantin Nicolescu, aflat în prezent în Penitenciarul Colibaşi, unde execută o altă pedeapsă pentru corupţie, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 9 ani şi 6 luni închisoare cu executare în dosarul privind utilizarea de fonduri europene pentru construcţia unui pod. 

Nicolescu a fost achitat atunci pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, dar a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, la un an închisoare pentru fals intelectual şi la 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. 

Instanţa a dispus contopirea pedepselor şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, sporită cu 2 ani şi 6 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor. 

Opt inculpaţi din dosar au primit în primă instanţă pedepse cu executare cuprinse între 4 ani şi 5 ani şi jumătate de închisoare, în timp ce o altă persoană a primit o condamnare cu suspendare. 

Singurul inculpat achitat de Curtea de Apel Bucureşti a fost Ionel Didea, care la data comiterii faptelor exercita profesia de notar public. El a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, instanţa considerând că fapta "nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni" şi aplicând în acest caz sancţiunea mustrării. 

Instanţa de fond a mai dispus confiscarea sumei de 4.497.947,48 lei de la inculpaţii Nicolescu Constantin, Nicoară Mihail-Gabriel, Pintilie Iuliana-Mioara, Bocioacă Sabina-Elena, Mercea Codruţa-Lavinia şi Florescu Aurelia-Mirela, precum şi confiscarea sumei de 4.973.065,75 lei de la inculpaţii Nicolescu Constantin, Dobre Grigore, Nicoară Mihail-Gabriel, Pintilie Iuliana-Mioara, Bocioacă Sabina-Elena, Dobre Cristina şi Stancu Olga. 

Procurorii Serviciului Teritorial Piteşti al DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor din dosar pe 7 februarie 2013. 

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în martie 2009, CJ Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti. 

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie – mai şi iulie – august 2005. 

"Pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi reprezentant al acestei autorităţi contractante, cunoscând faptul că în conţinutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conţinutul acestuia s-a menţionat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităţilor naturale din perioada aprilie – august 2005 şi ca urmare a fost închis circulaţiei, deşi infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundaţiilor podul era închis circulaţiei", se arată în comunicat. 

DNA precizează că înscrisul astfel falsificat a fost folosit şi prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud – Muntenia şi, ca urmare, a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăţi din Programul PHARE în valoare de aproximativ 985.000 euro, echivalentul a peste 4,4 milioane lei, fonduri obţinute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale. 

În cursul anului 2009, în urma licitaţiei organizate de CJ Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societăţii Zeus SA, în condiţiile în care, iniţial, câştigătoare a licitaţiei fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu. 

DNA menţionează că firma înlăturată se prezentase cu o ofertă financiară mai bună, respectiv cu suma de aproximativ 4,5 milioane lei mai mică, sumă ce reprezintă prejudiciu în dauna CJ Argeş. 

Lucrările de construcţie au fost executate de către SC Zeus şi Dracones Construct Grup SRL Piteşti, cea din urmă avându-l ca asociat pe ginerele preşedintelui CJ Argeş. 

"Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcţia lucrării era SC Setro Metal Group SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea, de o rudă apropiată a preşedintelui CJ Argeş. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, CJ Argeş a atribuit aceleiaşi firme, SC Zeus, un contract în valoare de aproape 5 milioane lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010", se arată în comunicat. 

În cursul anului 2009, Constantin Nicolescu a primit cu titlu de mită de la Grigore Dobre, acţionar majoritar şi administrator al SC Zeus, un spaţiu comercial situat în municipiul Piteşti, în suprafaţă de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei. 

"Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitaţie publică, dar şi în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziţii de şantier, referate de necesitate, procese verbale etc)", se mai spune în document. 

Prin activităţile descrise, s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de aproape 985.000 euro în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentând fonduri europene obţinute pe nedrept prin prezentare de documente false şi un prejudiciu de aproape 9,5 milioane lei în dauna autorităţii contractante – CJ Argeş, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea SC Zeus SA Piteşti. 

AGERPRES