Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Harta vulnerabilităţii la criză arată cod roşu în 27 de judeţe

Autor: |

Judeţele cel mai bine conectate la economia mondială au şanse mari să simtă din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai puţin dezvoltate ar putea scăpa ieftin.Când producţia industrială scade cu 30%, 40% sau chiar 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când numărul şomerilor creşte, în doar cinci luni, de peste două ori, când în ultima lună nu numai că nu a venit niciun investitor străin, dar au şi plecat dintre cei vechi, este clar că ceva nu este în regu

Judeţele cel mai bine conectate la economia mondială au şanse mari să simtă din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai puţin dezvoltate ar putea scăpa ieftin.

Când producţia industrială scade cu 30%, 40% sau chiar 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când numărul şomerilor creşte, în doar cinci luni, de peste două ori, când în ultima lună nu numai că nu a venit niciun investitor străin, dar au şi plecat dintre cei vechi, este clar că ceva nu este în regulă. Sentimentul de incertitudine este amplificat dacă economia unei întregi zone depinde, practic, de un singur investitor (cazurile Dacia şi Arcelor Mittal sunt cele mai relevante) sau dacă mai mult de jumătate din PIB-ul local se bazează pe pieţele de desfacere externe.

Iar dacă se mai adaugă şi faptul că valoarea creditelor este de câteva ori mai mare decât cea a depozitelor, că numărul autorizaţiilor de construcţie emise este în cădere liberă sau că investiţiile publice în infrastructură pentru 2009 se concretizează în doar câţiva kilometri de asfalt, verdictul este clar: judeţul respectiv este un candidat serios la titlul de victimă a crizei. Conform unei analize realizate de revista „Capital“, cele mai vulnerabile regiuni la recesiune vor fi, în următoarea perioadă, tocmai unele dintre cele mai dezvoltate din România, mai strâns legate de mersul economiei mondiale.

De partea cealaltă a baricadei se află judeţe din sudul şi estul ţării, preponderent agricole, predominant rurale şi încă tributare relaţiilor economice tradiţionale. Printre ele, Dâmboviţa, Giurgiu, Suceava, Bacău şi Ialomiţa.

151-27779-1213_harta_mare.jpg

Potrivit unei analize Capital, judeţele care până de curând se concurau în cel mai scăzut PIB vor face cel mai bine faţă actualei crize economice.

La începutul acestui an, scăderea dramatică a vânzărilor pe piaţa autohtonă transformase uzinele Dacia într-o potenţială bombă socială. Oprirea repetată a producţiei sau decizia de a nu mai prelungi contractele de muncă pe perioadă determinată au fost, săptămâni la rând, singurele veşti venite din direcţia uneia dintre cele mai mari companii din România.

Asta mai ales că fiecare ştire negativă dinspre Mioveni arunca o umbră nu numai asupra afacerii Renault, ci afecta şi businessurile sutelor de furnizori locali ai Dacia. Programul „Rabla“ lansat de Germania - şi unde modelele Logan şi Sandero par favorite - a îndepărtat, cel puţin pentru moment, pericolul. Însă, este evident că o problemă ceva mai serioasă la producătorul din Mioveni poate falimenta întregul judeţ. Nu trebuie să mire pe nimeni, aşadar, că Argeşul este, potrivit unei analize realizate de Capital, una dintre regiunile cele mai vulnerabile la criză.

Conform aceluiaşi studiu, în top se mai găsesc Galaţi (cu o economie dependentă excesiv de combinatul Arcelor Mittal, care a scăzut semnificativ producţia începând din octombrie şi o va face în continuare), Arad, Bistriţa-Năsăud sau Vâlcea.

Traian Igaş, senator de Arad, spune că punctele fierbinţi ale judeţului sunt zonele industriale. „În funcţie de cum le merge companiilor localizate aici, funcţionează sau nu funcţionează bine tot judeţul. Problema este, evident, că majoritatea investitorilor de aici au ca principal obiect de activitate fabricarea de piese auto, care merg, în proporţie covârşitoare, la export. Pe moment, de când au introdus nemţii programul «Rabla», lucrurile merg bine, pentru că, vrând să încurajeze producţia auto locală, le-au dat de lucru şi muncitorilor români“, explică el.

Igaş spune că, înainte de criză, oamenii lucrau şi sâmbăta, erau plătiţi pentru orele suplimentare şi aveau salarii bune, pentru că se crease o concurenţă serioasă pe piaţa muncii. „În ianuarie, majoritatea au fost trimişi în concediu fără plată. Cu toate acestea, sunt optimist, căci săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru construcţia centurii Aradului. Este vorba de o autostradă de 12 kilometri, care va crea foarte multe locuri de muncă, aşa că sperăm că ce pierdem în alte zone vom recupera  aici“, spune politicianul.

151-27780-1213analiza121.jpg

Portret-robot al judeţului sensibil la criză

Prof. univ. dr. Mircea Coşea consideră că, din punct de vedere economic, cele mai afectate vor fi judeţele care cunosc o dezvoltare industrială de tip monoproduct, cu orientare predilectă la export, unde există unităţi industriale delocalizate din vestul Europei sau de producţie tip lohn şi/sau unde sunt în derulare mari proiecte de investiţii ale unor firme multinaţionale sau prin credite de tip sindicalizat ale unor investitori străini (imobiliar, retail, parcuri industriale etc.). De asemenea, zonele mai vulnerabile la criză se caracterizează printr-un grad superior de îndatorare bancară a producătorilor agricoli, a industriei alimentare şi a IMM-urilor şi printr-un grad superior de angajare prin credite sau leasing a populaţiei.

„În judeţele respective se înregistrează o pondere peste medie a populaţiei slab sau monocalificate, dependentă de locuri de muncă la unul sau puţini angajatori ori compatibilă doar cu locuri de muncă în domeniile serviciilor primare, în primul rând retailul“, mai afirmă acesta. Nu în ultimul rând, existenţa unui potenţial de acumulare a capitalului şi a unui venit pe cap de locuitor sub medie, ceea ce limitează posibilitatea înfiinţării şi funcţionării unor mici afaceri la nivel familial, dar şi instabilitatea politică la nivelul consiliilor locale şi judeţean, lipsa de conlucrare între reprezentanţii diferitelor partide sau discriminarea financiară a unor localităţi pe criterii politice pot influenţa comportamentul în faţa crizei.

Există însă şi reversul medaliei. Suceava, Giurgiu, Dâmboviţa, Ia­lomiţa, Călăraşi, Bacău sau Ilfov par a fi, potrivit analizei Capital, cele mai protejate în faţa dificultăţilor economice.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro