CITEŞTE ŞI

Macro

Harta sărăciei în România

Autor: |

Gradul de sărăcie şi de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populaţie, în creştere faţă de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%. Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depăşită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situa în jurul a 25%.

De exemplu, în 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe iar 1,14 milioane locuia u în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.

În toamna anului trecut, reprezentanţii Comisiei Europene au cerut autorităţilor române ca în perioada 2014-2020 să aloce fonduri importante şi să definească programe clare pentru combatarea sărăciei.  "Comisia Europeană este foarte hotărâtă să ducă la bun sfârşit acest obiectiv şi se aşteaptă ca România să se orienteze în primul rând către persoanele cele mai afectate de sărăcie şi excluziune socială. Obiectivul combaterii sărăciei a evoluat la nivel european. Toate instituţiile europene susţin incluziunea socială şi doresc ca toate statele membre să crească rata de incluziune. În Europa, mulţi oameni trăiesc în sistemul rezidenţial, care îi separă de comunitate. Dezinstituţionalizarea este parte dintr-o misiune strategică. (...) Trebuie să ne asigurăm că persoanele vulnerabile sunt primele care beneficiază de noul program de finanţare", a declarat, la Bucureşti, în toamna anului trecut, Philippe Hatt, Head of Unit România, Bulgaria şi Malta, DG Employment, Comisia Europeană, conform mediafax.ro







România are cea mai mare cotă din UE de populaţie care trăieşte în zonele rurale (45% din totalul populaţiei) şi, conform datelor INS pentru 2010, riscul de sărăcie extremă este 4 ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparaţie cu zonele urbane (2,2%). În ceea ce priveşte disparităţile regionale, analiza regionala arată că regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială sunt: Nord-Est, Sud-Vest-ul Olteniei, Sud-Est şi Muntenia Sud. La celălalt capăt se află regiunile Vest şi Bucureşti-Ilfov. În plus, regiunea Vest, este caracterizată, de asemenea, de o rată relativ stabilă, în timp ce regiunea Sud-Vest a avut un trend negativ în ceea ce priveşte evoluţia ratei, de la 55,4% (2007) la 21% (2011).

Zonele urbane afectate de sărăcie includ oraşe mici care se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea, oraşele mono-industriale (de exemplu oraşele miniere), oraşe agricole sau oraşe nou înfiinţate. Oraşele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie), în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială şi sunt foarte vulnerabile la reforma industrială şi economică, care are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri instabile şi mici.

Localităţile izolate din zonele muntoase sau din regiunile de-a lungul coridorului Dunării suferă aceleaşi tendinţe negative ca rezultat în special al poziţionării geografice dificile şi al limitărilor în ceea ce priveşte activităţile şi ocuparea forţei de muncă. “Nivelul sărăciei este foarte mare în aceste teritorii, fiind necesară o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor lor complexe de dezvoltare. Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în localităţile rurale care sunt aproape de un oraş mare. În zonele în care nu există centre urbane, sau la periferia oraşelor mici sau subdezvoltate, tendinţa este de creştere a sărăciei”, se menţionează în acordul de parteneriat propus de de România pentru perioada de programare 2014-2020.



În vara anului trecut, Evenimentul zilei scria că Aproape 220.000 de români primesc venit minim garantat. Lunar, se consumă cu ei 42 de milioane de lei, cei mai mulţi benefi ciari fiind în Vaslui, Buzău, Dolj, Teleorman.

Zonele cele mai sărace din România sunt, de ani buni, sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.

Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedinţiul, Doljul şi Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei. Toate aceste regiuni au suprafeţe agricole întinse, cei mai mulţi locuitori ocupându- se cu agricultura de subzistenţă. „Ocuparea în agricultură aduce sărăcie în România”, explica pentru evz.ro Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Bogăţia este distribuită diferit la sat faţă de oraş: „Buzăul este un bun exemplu pentru că urbanul a avut o bună dezvoltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a rămas pe loc. La noi, sărăcia care vine din rural are cifre mai mari în timp ce, în Vest, discrepanţele sunt mult mai mici”.

Sărăcia din Oltenia


Există şi factori specifici.„ Judeţele Mehedinţi şi Dolj au devenit sărace în ultimii 10-15 ani ca urmare a deşertificării. Fără irigaţii, agricultura a rămas după cum vine ploaia”, explică Dumitru Sandu. Un alt proces care a dus la pauperizare este cel al migraţiei în străinătate, care a făcut ca la sate să rămână numai bătrânii. „În sine, procesul migraţiei nu ar trebui să ducă la sărăcie întrucât persoanele care pleacă trimit bani în ţară. Aşa s-a întâmplat între anii 2005-2008 când au intrat în ţară circa 8-9 miliarde de dolari. Însă, din 2010 încoace, aceste sume au scăzut la jumătate. Oamenii nu se mai gândesc să se întoarcă. Criza este mai grea în România astfel că subzistă acolo”, explică sociologul.
Şi nu este vorba numai despre criză: „Cei plecaţi nu mai vin şi pentru că instituţiile româneşti de bază – primărie, şcoală, spital – sunt neperformante. Ei văd că votul prin corespondenţă nu funcţionează, că politicienii nu îi caută decât odată la patru ani, că e mai simplu să-şi înfiinţeze o firmă acolo, copiii se descurcă mai bine la şcoală”, enumeră sociologul.

Ce ar trebui făcut

În România, sărăcia are cauze structurale. Inerţia acestor factori este mare de aceea sărăcia este greu de combătut. În lipsa unui sistem de irigaţii, a unor forme asociative care să permită cultivarea terenurilor pe suprafeţe mari şi dezinteres pentru colectarea produselor fermierilor este greu de făcut agricultură performantă.
„Nicio regiune nu iese din sărăcie doar prin agricultură, ci prin diversificarea ocupării. Iar lipsa educaţiei duce invariabil la sărăcie, fie că ai ocupare în agricultură, fie că nu”, a conchis profesorul universitar Dumitru Sandu.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.