Potrivit firmei de consultanţă Agriculture Market Information Co., anul trecut consumul de carne de porc în Germania a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, iar tendinţa de scădere va continua şi în acest an. Este al treilea an consecutiv în care asistăm la o scădere a cererii de şuncă şi cârnaţi în Germania, cel mai mare producător şi consumator de carne de porc din Europa. 

Carnea de porc reprezintă în continuare peste jumătatea din carnea consumată în principala economie europeană, însă cota sa de piaţă scade în favoarea cărnii de pui şi de vită şi a opţiunilor vegetariene. Această modificare a obiceiurilor de consum reflectă interesul germanilor pentru dietele mai sănătoase şi producţia alimentară sustenabilă. La acestea se adaugă şi afluxul de refugiaţi care nu consumă carne de porc. 

"Chiar dacă continuă să existe un apetit pentru felurile de mâncare cu carne de porc, ne-am adaptat meniul", a declarat Christoph Wagemann, director de achiziţii la o berărie din Dusseldorf care acum oferă şi feluri vegetariene de mâncare alături de tradiţionalii cârnaţi. 

Carnea de porc are o lungă tradiţie în Germania, ţară care se laudă cu peste 1.500 de varietăţi regionale de cârnaţi, marea majoritate cu carne de porc, potrivit Asociaţiei măcelarilor germani. Cu toate acestea, potrivit datelor firmei de cercetare Euromonitor International, consumul total de carne de porc în Germania a scăzut cu 10% după 2011, până la aproximativ două milioane de tone anul trecut. Comparativ, în aceiaşi perioadă, cererea a crescut în ţările vecine Polonia, Franţa şi Austria. 

În medie, fiecare german a consumat anul trecut 36,2 kilograme de carne de porc faţă de 40,1 kilograme în 2011. Declinul a fost atât de semnificativ încât, în pofida creşterii consumului de carne de pui şi de vită, consumul total de carne în Germania a scăzut la 60 de kilograme, cel mai scăzut nivel de după 2006, susţine Agriculture Market Information Co. 

Potrivit estimărilor German Vegetarian Union, în prezent unul din zece germani refuză să mănânce carne, faţă de unul din o sută în urmă cu un deceniu. În plus, peste 200 de cărţi de gătit vegane au fost publicate anul trecut în Germania, dublu faţă de 2015. 

În condiţiile în care consumatorii şi-au pierdut apetitul pentru carnea de porc, chiar şi producătorii de cârnaţi tradiţionali au început să ofere variante vegetariene. Firma de familie Ruegenwalder Muehle Carl Mueller GmbH & Co. KG, cu o tradiţie de 183 de ani, produce în prezent un Leberwurst vegetarian, care conţine mazăre în loc de ficat de porc. Firma precizează că vânzările sale de carne au scăzut cu 5% anul trecut dar vânzările de produse vegetariene şi vegane au crescut cu o treime şi în prezent sunt responsabile pentru 26% din veniturile totale ale societăţii. 

Cererea de carne de porc a fost afectată de recentele scandaluri privind fermierii care cresc porci în spaţii mici. Aproape 60 de milioane de porci sunt sacrificaţi anual în Germania, în principal în landurile Saxonia Inferioară şi Renania de Nord-Westfalia, potrivit statisticilor oficiale. În plus, există îngrijorări crescute cu privire la carnea procesată după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus şunca şi cârnaţii în categoria produselor cancerigene. 

Un alt rol important în scăderea consumului de carne de porc sunt îngrijorările legate de impactul creşterii animalelor asupra mediului. Potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), şeptelurile sunt responsabile pentru 14% din emisiile de gaze cu efect de seră. În aceste condiţii, Ministerul german al Mediului a decis ca la recepţiile sale nu vor mai fi servite carne şi peşte pentru a da un exemplu deoarece mâncarea vegetariană este mai prietenoasă cu mediul. 

O altă influenţă asupra cererii de carne de porc vine din partea evoluţiilor demografice după sosirea în Germania a aproximativ un milion de refugiaţi, majoritatea din ţări musulmane, care nu mănâncă carne de porc din motive religioase. Venirea refugiaţilor a crescut vânzările de carne de miel, oaie şi capră până la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani în 2016. 

AGERPRES