La 15 septembrie 2012, prețul gazelor naturale a crescut cu 5% pentru consumatorii casnici și cu 10% pentru cei industriali. Anul acesta, urmează noi scumpiri: cel mai probabil cu 8% în iulie și 2% în octombrie pentru populație și cu 5% în aprilie, 5% în iulie și 3% în octombrie pentru firme.

La sud de Dunăre, direcția este exact opusă: prețurile la gaze vor scădea cu circa 10% începând din această lună. Asta după ce autoritățile de la Sofia au decis să reducă nivelul accizelor cu 10%, dar mai ales după ce Bulgaria și Gazprom au semnat, în noiembrie, acordul final privind proiectul gazoductului South Stream. Documentul a fost dublat de o înțelegere potrivit căreia Bulgaria va primi o reducere de 20% la prețul gazelor naturale furnizate de gigantul rus (circa 90% din totalul consumului intern) pentru următorii zece ani. „Ne-am înțeles asupra unor prețuri mai mult decât preferențiale pentru Bulgaria“, a declarat presei Alexey Miller, CEO al Gazprom.

Opoziția socialistă a criticat acordul, despre care a spus că nu face decât să crească dependența pe termen lung de gazul rusesc. „Temerile noastre s-au confirmat: Bulgaria va pierde ruta clasică de livrare prin Ucraina și va primi gaze doar prin intermediul South Stream, ceea ce este o lovitură pentru diversificarea surselor de alimentare a pieței interne“, crede Petăr Dimitrov, fost ministru al Energiei. Unele voci pun scăderea prețurilor la gaze și energie termică și pe seama faptului că 2013 este an electoral în Bulgaria, însă alții afirmă că acest lucru este doar o coincidență.

Primul pas spre naționalizare?

O măsură similară a fost luată recent și la Budapesta: de la 1 ianuarie 2013, prețurile gazelor naturale, electricității și energiei termice pentru populație au scăzut cu 10%. Guvernul ungar vrea ca o nouă reducere, de aproximativ 10%, să aibă loc în aprilie. Micșorarea costurilor la energie (care inițial trebuia suportată de producători și distribuitori) va fi acoperită de un grup de mari companii din industrie.

Premierul maghiar Viktor Orban a anunțat că vrea să transforme distribuția de energie către populație într-o activitate nonprofit, însă firmele din domeniu spun că deja au pierderi și fără reducerile impuse de stat. „O nouă povară pentru acest sector, actualmente neprofitabil, ar putea face imposibilă continuarea activității“, a declarat purtătorul de cuvânt al GDF Suez Ungaria, în timp ce Attila Vago, analist la Concorde Securities, crede că decizia distorsionează piața.

„Pierderile companiilor energetice vor crește, și firmele vor decide să nu mai investească într-un mediu atât de reglementat, ceea ce ar putea duce la probleme de siguranță a furnizării pe termen lung“, a declarat acesta. Unii experți cred că exact aceasta este și dorința puterii de la Budapesta, care va naționaliza companiile energetice atunci când își vor fi pierdut mult din valoare și vor fi scăzut puternic calitatea serviciilor.

Viitorul sună costisitor

În ciuda ieftinirilor prin mijloace mai mult sau mai puțin discutabile, ungurii și bulgarii vor plăti în continuare un preț al gazelor naturale cu peste 50% mai mare decât noi. Poate și pentru că, spre deosebire de ei, care importă cea mai mare parte a gazelor consumate de la Gazprom (6,3 miliarde de metri cubi Ungaria și 2,8 miliarde de metri cubi Bulgaria în 2011), noi ne-am asigurat în 2011 și 2012 cam 75% din consum din producția internă, la costuri de circa trei ori mai mici decât ale Gazprom.

Însă acest avantaj va dispărea relativ rapid: liberalizarea prețurilor de pe piața gazelor începe în acest an și se va desfășura etapizat până în 2018 (maximum 2019) pentru consumatorii casnici, cu creșteri preconizate de 10%-12% pe an. (Pentru cei industriali, liberalizarea trebuie să se încheie în 2014, cu scumpiri totale de circa 40%). Vor mai fi gazele din România cele mai ieftine din UE și la sfârșitul acestei perioade? Greu de crezut.