Conform acestei analize, care se bazează, printre altele, pe datele făcute publice pe site-urile web ale băncilor centrale, proporţia femeilor în managementul băncilor centrale variază între 50,9% în Suedia şi 3,4% în Japonia, deseori semnificativ sub gradul naţional de ocupare a femeilor. 

Unul dintre motivele pentru care femeile sunt subreprezentate este că puţine dintre ele devin economişti, parţial şi din cauza faptului că este o probabilitate mai mică să studieze acest subiect şi una mai ridicată să renunţe, susţine Donna Ginther, profesor la Universitatea din Kansas. 

Dezechilibrul de gen contează "pentru că femeile au o perspectivă diferită cu privire la economie", susţine Ginther, adăugând că femeile economist studiază deseori partea umană în timp ce bărbaţii se concentrează pe partea teoretică. "Astfel că dacă decidenţii se preocupă de partea abstractă ar putea să nu înţeleagă partea umană a unor alegeri, de exemplu", apreciază Ginther, potrivit Agerpres. 

Există unele iniţiative pentru a îmbunătăţi diversitatea. Banca centrală a Suediei are o cerinţă ca jumătate din posturile la orice nivel să fie deţinute de femei, iar acest lucru se reflectă în faptul că Riksbank este singura bancă centrală din lume unde femeile sunt la paritate cu bărbaţii când vine vorba de poziţii de conducere. De asemenea, până la finele lui 2019, Banca Centrală Europeană şi-a propus ca femeile să deţină 35% din poziţiile de middle şi senior management. Banca Angliei şi-a propus ca 35% din poziţiile de top să fie deţinute de femei în 2020, în creştere faţă de 20% în 2014 şi 30% în 2017. 

Cu toate acestea, pentru băncile centrale, care urmează să demareze un proces de normalizare a politicii monetare după un deceniu de stimulente, lipsa diversităţii ar putea fi o problemă într-un moment în care sunt criticate să sunt organizaţii birocratice nealese care au o putere enormă de influenţa viaţa oamenilor. O modalitate pentru a schimba această imagine este asigurarea că instituţia reflectă societatea în termeni socio-culturali. 

Responsabilitatea vine, parţial, şi din "faptul că oamenii se pot recunoaşte în grupul clor care iau decizii. Nu cred că ne putem recunoaşte într-un grup compus în exclusivitate din bărbaţi" susţine Charles Wyplosz, profesor la Graduate Institute din Geneva.